În ce stadiu se află agricultura din Dolj, ce trebuie făcut pentru a produce mai mult, dar şi cum se poate implica învăţământul universitar în problemele specifice acestui sector au fost doar câteva dintre temele aduse în atenţie ieri, la împlinirea a 65 de ani de învăţământ agricol şi 55 de ani de educaţie horticolă la Universitatea din Craiova.
Festivitatea aniversară s-a desfăşurat în Sala Albastră, sub forma unui seminar la care au participat autorităţi locale şi judeţene, politicieni, specialişti în domeniu din toată ţara, dar şi doi reprezentanţi ai guvernului, ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi ministrul agriculturii, Daniel Constantin.
Deşert în extindere
Dezbaterile au pus în primul rând pe tapet situaţia actuală a terenurilor agricole din Dolj, în general nisipoase. „În acest judeţ există un început de deşert şi ştim cu toţii că mereu s-au făcut investiţii pentru a ameliora acest aspect. Problema a început să reapară şi devine din ce în ce mai ameninţătoare. Şi în această situaţie nu putem vorbi de istorie pentru învăţământul agricol, ci şi de nevoia de a avea un viitor. Dacă avem nevoie de agricultură şi dacă vrem să lăsăm un patrimoniu şi pentru generaţiile viitoare, trebuie să dezvoltăm cercetarea în acest domeniu. În prezent, avem un centru de cercetare la Tâmbureşti, dar nu funcţionează aşa cum ne-am dori“, a precizat, în deschidere, rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor.
Staţiunile agricole, măcelărite
De altfel, preşedintele Senatului Universităţii din Craiova a subliniat faptul că, în cei 65 de ani de învăţământ agricol, s-au format specialişti, iar agricultura are resursă umană. „Pe 13 octombrie 2004, am preluat în administrare staţiunea de la Caracal, în suprafaţă de 2.400 de hectare. Era într-o stare deplorabilă. Îmi plăcea să spun că este o cultură de pălămidă şi ciulini. Acum este un model pentru toată ţara“, a precizat prof.univ.dr. Ion Vladimirescu. Din păcate, însă, nu toate staţiunile se mai bucură de suprafeţe atât de generoase. „În urmă cu doi ani, în patrimoniul Universităţii a intrat şi staţiunea pomicolă de la Vâlcea, dar ciuntită, cu numai 148 de hectare din cele câteva sute cât a avut. Produce însă puieţi unici în România. Acolo se produce adevărata materie săditoare în domeniul pomicol. De suferit a avut şi renumita staţiune Banu Mărăcine, cunoscută în anii trecuţi în toată ţara. După retrocedări a fost măcelărită, iar acum mai avem doar nişte clădiri de birouri“, a explicat preşedintele Senatului Universităţii. La această problemă, ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, a ţinut să precizeze că „staţiunea Banu Mărăcine va primi sprijin pentru a-şi pune în valoare spaţiile care i-au rămas“.
Campioni la importuri
Regresul agriculturii se leagă şi de lipsa unui sistem de irigaţii, culturile ajungând astfel să fie repede compromise pe timp de secetă. „Suntem al doilea judeţ din ţară ca potenţial agricol şi am putea asigura hrana într-o situaţie specială. Din păcate, din lipsă de interes pentru acest sector, pe piaţă se găsesc doar produse din străinătate. Suntem campioni la import“, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa. Anul acesta, la nivelul judeţului s-a înregistrat o producţie foarte bună doar în sectorul viticol. Producătorii locali au pregătit, ieri, o expoziţie cu degustare de vin în holul Universităţii din Craiova, în cadrul căreia au fost prezentate fotografii tematice şi diverse produse agricole. Standurile au fost o atracţie pentru cei care au trecut pragul instituţiei de învăţământ superior. .
