Într-un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii se propune formarea în ţară a şapte centre regionale de urgenţă, dintre care unul şi la Craiova, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
Ministerul Sănătăţii (MS) vrea să formeze şapte centre regionale de urgenţă din ţară, cele din Târgu Mureş, Constanţa, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Craiova, în ultimele cinci urmând să funcţioneze entităţi interspitaliceşti cu toate specialităţile chirurgicale şi medicale. Propunerea a venit printr-un proiect de ordin privind măsuri de organizare şi funcţionare a spitalelor regionale de urgenţă şi a unităţilor funcţionale regionale de urgenţă publicat pe site-ul MS şi supus dezbaterii publice. „Pentru constituirea şi definirea reţelei de spitale de urgenţă este necesară finalizarea clasificării tuturor unităţilor spitaliceşti de urgenţă, în conformitate cu criteriile prevăzute în Ordinul MS nr. 1764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale şi umane şi al capacităţii lor de a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale definitive pacienţilor aflaţi în stare critică“, se arată în motivul emiterii acestui act normativ.
Centrele regionale din Târgu Mureş şi Constanţa, reprezentate, practic, de spitalele judeţene de urgenţă din aceste oraşe, sunt încadrate în categoria spitalelor clinice regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A, asta pentru că „sunt foarte aproape de cel mai înalt nivel al asistenţei medicale de urgenţă“, după cum a explicat dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. În ceea ce priveşte celelalte cinci centre dorite ca regionale, Bucureşti, Cluj, Craiova, Timişoara şi Iaşi, în cadrul lor ar urma să activeze unităţi funcţionale regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A. Potrivit referatului de aprobare a proiectului de ordin, aceste unităţi funcţionale de urgenţă sunt entităţi interspitaliceşti care îndeplinesc, temporar, rolul de spitale regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A, „până la construirea unor spitale noi sau până la atingerea nivelului de dezvoltare pentru actualele unităţi spitaliceşti, care să permită respectarea integrală a prevederilor OMS nr. 1764/2006“.
Centrul de Cardiologie, cheia regionalizării
La Craiova, centrul regional va avea o singură unitate funcţională de urgenţă, în care activitatea va fi coordonată de Spitalul Judeţean de Urgenţă, care va colabora cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă din Centrul de Cardiologie. Asta ar însemna ca Spitalul Judeţean şi Centrul de Cardiologie, aflat la etajele 3 şi 4 ale clădirii spitalului, dar care funcţionează ca unitate medicală separată, să activeze ca un tot unitar. Problema este că între cele două unităţi există de câţiva ani un proces pe rol, care are un nou termen în ianuarie. Spitalul vrea să înglobeze Centrul de Cardiologie, în timp ce acesta din urmă vrea să funcţioneze de sine stătător.
„Prin formarea acestui centru regional de urgenţă la Craiova s-ar consfinţi o stare de fapt, pentru că acel ordin de ministru este vechi, din 2006, doar că nu a fost pus în practică. Pentru ca spitalul să ajungă la cel mai înalt nivel, trebuie să aibă şi secţie de cardiologie, pentru că există deja o Unitate de Primiri Urgenţe care le deserveşte pe ambele. La noi ele funcţionează, şi chiar în aceeaşi clădire, ceea ce este un avantaj pentru că în unele oraşe sunt distanţe de câţiva kilometri între spital şi secţia respectivă. La Craiova, Spitalul Nr. 1 este unul judeţean, şi poate deveni regional dacă va deservi toată Oltenia, dar pentru asta mai este nevoie de bani şi dotări“, susţin oficialii Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, reprezentanta Ministerului Sănătăţii în teritoriu. Bani mai mulţi pentru Craiova şi celelalte oraşe vizate ar putea veni atât de la CAS, cât şi de la minister, lucru confirmat chiar de proiectul de ordin în cauză, în care se menţionează că „spitalele clinice regionale de urgenţă şi unităţile funcţionale regionale de urgenţă sunt priorităţi naţionale pentru sistemul de sănătate din punct de vedere al finanţării din fonduri publice a serviciilor medicale, a investiţiilor şi a dotărilor materiale, precum şi din punct de vedere al asigurării resurselor umane“. Noua Unitate Funcţională Regională de Urgenţă Craiova ar avea 18 luni termen de conformare pentru îndeplinirea totală a criteriilor de clasificare prevăzute de Ordinul 1764/2006 referitoare la structură, personal şi activitate.
Ce înseamnă nivelul de competenţă I A
Un spitalul regional de urgenţă cu nivel de competenţă I A este, potrivit Ordinului 1764/2006, acel spital clinic (universitar) care asigură primirea, investigarea şi tratamentul definitiv tuturor categoriilor de urgenţe critice traumatice, chirurgicale, cardiovasculare, neurologice şi neonatologice, inclusiv în cazul arsurilor. Pe lângă asigurarea asistenţei de urgenţă la nivel regional, acest tip de spital are rolul unui spital clinic judeţean de urgenţă, în judeţul în care se află. Spitalele din această categorie sunt, de regulă, spitale primitoare de pacienţi aflaţi în stare critică, în mod excepţional fiind necesar transferul unor pacienţi către o altă unitate sanitară, pentru efectuarea tratamentului definitiv.
Schimbările preconizate de proiectul de ordin
Conform referatului de aprobare a acestui proiect de ordin, prin aceste măsuri „se asigură scăderea costurilor de tratament, prin evitarea internării la nivele de competenţă a asistenţei medicale de urgenţă spitalicească a pacienţilor cu patologii complexe, care nu pot fi rezolvaţi la acel nivel, şi creşterea eficienţei funcţionării spitalului, prin evitarea suprapunerilor şi paralelismelor cu alte unităţi spitaliceşti“. De asemenea, se urmăreşte „îndeplinirea obiectivelor referitoare la asigurarea accesului echitabil al cetăţenilor la serviciile medicale de urgenţă, precum şi crearea premisei de atribuire transparentă a resurselor financiare, în conformitate cu necesităţile populaţiei şi cu importanţa şi complexitatea serviciilor spitaliceşti furnizate la nivel naţional, regional şi, respectiv, judeţean“.
