11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Venin binefăcător

Veninul şerpilor şi al şopârlelor s-ar putea dovedi a fi o resursă preţioasă pentru crearea de medicamente eficiente pentru tratarea cancerului, a diabetului şi a tensiunii arteriale, se arată într-un articol publicat pe portalul healthcanal.com. Concluzia a fost formulată de o echipă de oameni de ştiinţă proveniţi din mai multe ţări ale lumii, care s-au dedicat analizei structurii chimice a veninului reptilelor care, în multe situaţii, este letal pentru oameni. Cercetătorul Gavin Huttley, profesor la Institutul de Cercetare Medicală „John Curtin“ din cadrul Universităţii Naţionale Australiane, este unul dintre membrii echipei care a descoperit că toxinele care fac ca acest venin să fie mortal pot fi făcute să involueze până când ajung molecule inofensive, care ar putea fi utilizate pentru crearea de medicamente. Potrivit unei declaraţii făcute de Huttley pentru revista Nature Communications, activitatea ştiinţifică a grupului de cercetători din care face parte evidenţiază existenţa unei relaţii „fascinante“ între moleculele din care este alcătuit veninul şerpilor şi şopârlelor şi proteinele celulare normale. „Rezultatele experimentelor noastre sugerează faptul că moleculele de venin au fost modificate, de-a lungul evoluţiei, pentru a fi folosite în natură în scopuri neveninoase. Această descoperire reprezintă o dovadă de principiu că o moleculă toxică poate fi modificată în aşa fel încât să aducă beneficii unui organism, fapt ce susţine posibilitatea şi interesul ca această clasă de molecule să fie explorate, urmărindu-se găsirea potenţialului farmaceutic al substanţelor“, a adăugat cercetătorul.

Confirmări

Coordonatorul studiului, britanicul Nicolas Caswell de la Institutul pentru Medicină Tropicală din Liverpool, a explicat, la rândul său, că rezultatele obţinute demonstrează complexa evoluţie a veninului reptilelor. Potrivit acestuia, glanda care secretă veninul unui şarpe pare să fie un fel de „creuzet“ în care se pot obţine funcţii noi pentru molecule. „Analizând cu atenţie moleculele existente în venin, ne-am dat seama că unele dintre acestea sunt păstrate în veninul destinat uciderii prăzii, în timp ce altele sunt «împrăştiate» în organism, fiind folosite pentru îndeplinirea altor funcţii în diverse părţi sau organe“, a precizat Caswell.
Coautorul acestui experiment, profesorul Wolfgand Wuster de la Universitatea Bangor din Marea Britanie, a fost cel care a prezentat care ar putea fi utilitatea practică a acestei descoperiri. Wuster a explicat că aceasta deschide calea spre o nouă eră în domeniul creării şi descoperirii de noi tratamente medicamentoase. „Multe toxine prezente în veninul reptilelor urmează aceleaşi căi fiziologice pe care medicii le-ar urma pentru a trata o varietate de boli. Dacă vom înţelege cum putem îmblânzi toxinele şi cum le putem transforma în proteine fiziologice inofensive vom ajunge să creăm medicamente eficiente“, a concluzionat profesorul.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS