Născut în Craiova, în 1973, Alin Goga locuieşte în Bucureşti, însă de două zile s-a întors în oraşul natal, fiind numit de primarul Lia Olguţa Vasilescu în funcţia de director general al Regiei Autonome de Transport (RAT) Craiova.
GdS: Cu ce „misiune“ v-aţi întors la Craiova?
Alin Goga: Am fost consilier juridic la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). De acolo vin. Sunt adeptul transparenţei, tocmai de aceea nu ascund că acolo aveam un salariu de 3.000 şi ceva de lei, iar aici am în jur de 5.000 de lei.
Am venit în Craiova cu un obiectiv punctual: să aduc pe drumul cel bun Regia de Transport. E o regie foarte grea, poate cea mai grea după Regia de Termoficare. Practic, această instituţie oferă un serviciu public, care însă nu e foarte atractiv, pe de-o parte din cauza parcului auto pe care îl ai, iar pe de altă parte, eşti şi foarte limitat, pentru că nu oferi decât transport de călători, n-ai o plajă mai largă de activităţi din care să scoţi bani. Spre exemplu, în perioada vacanţelor, în special a celei de vară, când se circulă foarte puţin, pentru că elevii şi studenţii nu mai merg la cursuri, activitatea este mult redusă, lucru care se reflectă şi asupra încasărilor regiei.
Am spus că am venit aici cu un obiectiv punctual, pentru că doresc să o ajut pe doamna primar Lia Olguţa Vasilescu. Dânsa a vrut să aibă oameni bine pregătiţi profesional, ceea ce e un avantaj şi pentru dânsa, pentru că dacă ai oameni bine pregătiţi profesional în echipa ta, te degrevează pe tine de nişte responsabilităţi. Eu stau în Bucureşti, familia mea este în Bucureşti şi mă voi întoarce acolo.
GdS: Când?
Alin Goga: Probabil că, dacă reuşesc să pun în aplicare nişte măsuri şi să eficientizez activitatea, dovedind că sunt un manager bun, atunci mă voi întoarce mai repede. Dacă nu, oricum îmi voi da demisia pentru că înseamnă că am eşuat şi trebuie să-i las locul altuia mai bun. Nu vreau să mă plâng, nu vreau să vorbesc despre greaua moştenire, dar trebuie să recunosc că aici, la RAT Craiova, nu e cea mai fericită situaţie.
„S-ar putea să înceapă o amplă campanie de ridicare a maşinilor“
GdS: Cum se prezintă situaţia financiară a Regiei de Transport în acest moment?
Alin Goga: Foarte grea. Faţă de nivelul propus, cifrele sunt cu mult mai mici. Nu vreau să vorbesc de măsuri ultraliberale – este totuşi doar o zi de când am venit pe această funcţie. Am foarte multe documente pe care le citesc pentru a mă familiariza cu situaţia de aici şi sunt într-o activitate de evaluare. Cred că până miercuri o să pot să am o imagine completă şi să ofer nişte soluţii – aşa cum le văd eu – celor din Consiliul de Administraţie. Bineînţeles, voi informa şi conducerea primăriei despre ceea ce intenţionez.
GdS: Circulaţi des cu mijloacele de transport în comun?
Alin Goga: O să vă fac o destăinuire: nu am permis de conducere. Tocmai de aceea, spre deosebire de alţi directori, şi când eram în Compania de Autostrăzi sau Ministerul Transporturilor, am circulat mult cu trenul şi cu celelalte mijloace de transport în comun, aşa că sunt un om normal, nu trăiesc într-un bloc de cristal şi nici nu umblu cu vreun Bentley. Cunosc exact realităţile, fie şi prin faptul că mama şi tata, care sunt pensionari, vin şi‑mi spun: „Era nenorocire de cald în autobuzul ăla! După ce că era aglomeraţie, mai era şi unul nespălat care puţea a transpiraţie“.
GdS: Şi atunci, cum vi s-a părut transportul în comun craiovean?
Alin Goga: Deplorabil. Dar nu e deplorabil de astăzi, ci de vreo 22 de ani încoace. Comparându-l cu transportul din Bucureşti, credeţi‑mă, este mult mai rău. Mult! Se vede că suferă din nişte motive pe care nu vreau să le detaliez acum, pentru că – încă o dată spun – nu vreau să arunc vina asupra nimănui. Nu vreau să vorbesc de greaua moştenire. Eu îmi asum o situaţie, iar dacă voi identifica problemele şi voi fi lăsat să aplic anumite măsuri, atunci va fi în regulă, dacă nu, o să merg mai departe.
GdS: Nu vreţi să vorbiţi de „greaua moştenire“. Puteţi spune ceva, totuşi, despre parcul auto învechit?
Alin Goga: Parcul auto învechit este o realitate. Dar ca să schimbi un parc auto trebuie să identifici şi nişte resurse financiare, iar să „arunc pisica“ în curtea primăriei mi se pare incorect. De aceea vreau să văd care sunt posibilităţile noastre reale şi abia apoi să merg la primărie şi să spun cinstit: „Eu am atât, îmi mai trebuie încă atât de la primărie. Îmi daţi?“. Dar nu pot să le spun: „Daţi-mi voi totul!“. Eu sunt o persoană proactivă, nu una pasivă, care să aştepte ca în povestea cu „Muieţi-s posmagii?“.
Mai bine să începem să ne mişcăm cu tot ceea ce putem noi. Pentru că avem mai multe activităţi aducătoare de venit, poate mai facem şi altele… Poate presa ne ajută să le facem cunoscut cetăţenilor craioveni că oferim inclusiv servicii de reparaţii auto, iar oamenii ar putea fi încântaţi găsind la noi servicii de reparaţii la preţuri mult mai mici şi de o calitate cel puţin la fel de bună ca în alte părţi.
Îi avertizez pe cetăţeni că s-ar putea să înceapă o amplă campanie de ridicare a maşinilor, pentru că nu este civilizat şi este o lipsă de respect faţă de ceilalţi cetăţeni să-ţi laşi maşina unde vrei tu, pentru că vrei să cobori din maşină şi să faci doar doi metri până într-un magazin de unde să-ţi iei ţigări. Este o chestiune de respect şi de civism.
„Nimeni nu mai verifică dacă lumea merge cu bilet în autobuze“
GdS: Cu privire la această activitate de ridicări auto, au existat voci în cadrul fostei conduceri care au susţinut desfiinţarea ei, pentru că nu mai găsesc maşini pe care să le ridice…
Alin Goga: Nu-i adevărat, nu se poate aşa ceva! Probabil că respectivii nu ieşeau deloc prin oraş, pentru că atunci poţi să vezi cu ochii tăi, fără să faci abuzuri, destule astfel de cazuri. În definitiv, nu trebuie decât să aplice o lege în mod corect, fără nici un abuz. Iar cine greşeşte va plăti. Nu poţi să-ţi baţi joc de restul oamenilor doar pentru că ai o maşină scumpă sau că te numeşti cine ştie cum!
Totodată, o să profit de relaţia excelentă pe care o avem cu conducerea primăriei şi o să solicităm sprijinul Poliţiei Locale. Şi nu e vorba doar despre un ajutor dat pentru activitatea de ridicări auto, ci şi cu privire la reintroducerea controalelor pe mijloacele de transport în comun, pentru că unul din motivele scăderii încasărilor regiei este faptul că nimeni nu mai verifică dacă lumea merge cu bilet în autobuze. Sau, dacă nu ni se va accepta o asemenea măsură, vom înţelege că este o posibilitate deosebită pe care Primăria Craiova o oferă cetăţenilor oraşului, aceea de a merge gratuit cu mijloacele de transport în comun.
Anul trecut, regia a avut cea mai mare pierdere din ultimii 20 de ani. Nu se mai poate merge aşa. Este clar că numai o echipă managerială foarte slabă ar accepta să meargă înainte pe un drum care duce în jos. Am descoperit că avem încă o problemă: în urma unui raport al Finanţelor Publice, ni s-au imputat vreo zece milioane de lei şi cu tot cu penalităţi s-au mai adăugat la ăştia încă zece milioane. Deci, nu era suficient că aveam o pierdere de șase milioane, a mai apărut o datorie de vreo 20 de milioane de lei, care deocamdată nu este activă, dar cândva anul viitor este posibil să se activeze dacă pierdem procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe moment fiind suspendate măsurile dispuse de Finanţe. Deci, este o problemă gravă aici şi, dacă nu iau nişte măsuri deosebite împreună cu echipa managerială şi cu sprijinul primăriei, riscăm să ne fie executat tot patrimoniul – clădiri, mijloace fixe etc.
GdS: În contextul în care multe alte oraşe – Constanţa, Braşov – renunţă definitiv la tramvaie, care credeţi că mai e viitorul tramvaielor în România, în general, şi în Craiova, în mod special?
Alin Goga: În Constanţa, domnul primar Radu Mazăre a scos, într-adevăr, tramvaiele din centrul oraşului. Dar sunt avantaje şi dezavantaje… Unul dintre avantaje este că ai consumuri mult mai mici, fiind pe energie electrică. Pe de altă parte, costul de înfiinţare al unei linii este mult mai mare, iar ăsta e un dezavantaj. Alt dezavantaj este că ai o mobilitate redusă, în sensul că nu poţi să ocoleşti eventuale obstacole.
Aici, în Craiova, o legătură est-vest realizată cu ajutorul tramvaielor, care să lege Fordul de Doljchim, cum este în oraşul nostru, nu impietează traficul auto, întrucât Calea Bucureşti este suficient de lată. În plus, sunt construite şi aceste pasaje menite să fluidizeze traficul şi atunci eu aş vedea – mai ales că există un proiect de reabilitare a căii de rulare a tramvaielor, făcut de primărie – chiar o modernizare a tramvaiului, în sensul transformării lui într-o linie de mare viteză, ca linia 41 din Bucureşti, un fel de tren uşor urban, care să ofere o viteză mare de deplasare, inclusiv prin semafoare care să dea automat verde tramvaiului atunci când acesta se apropie de o intersecţie. Pe de altă parte, şi în privinţa tramvaielor vorbim tot de un parc învechit.
GdS: Dar un troleibuz în Craiova?
Alin Goga: Acum sunt nişte troleibuze moderne, care funcţionează chiar dacă sar de pe linia electrică, dar şi aceste mijloace de transport au o mobilitate redusă din cauza ocolirii obstacolelor de pe carosabil. Nu vreau să mă pronunţ în această privinţă. Ştiu că se intenţionează înfiinţarea unei linii de troleibuz Gară – Romaneşti. Dacă specialiştii din regie au ajuns la concluzia că este o idee bună, eu nu mă pot opune unei decizii pe care au luat-o ei.
„Intenţia mea e să extindem sistemul cardurilor de călătorie“
GdS: Prin programul MODERN, implementat parţial cu fonduri europene, s-au introdus şi în Craiova acele carduri de călătorie. Susţineţi eliminarea biletelor pe hârtie şi generalizarea acestelor carduri de călătorie?
Alin Goga: Eu sunt ecologist şi sunt împotriva biletelor de hârtie. Mi se pare excelentă ideea, deja aplicată în Bucureşti, unde au fost scoase biletele pe hârtie, luându-le locul nişte carduri care sunt folosite şi la metrou, dar şi la autobuze, troleibuze sau la tramvai. Este o idee mult mai bună. Există astfel şi o posibilitate de creştere a încasărilor, pentru că omul poate să-şi pună în acest „portofel electronic“ o sumă mai mare decât cea pe care o dă în fiecare zi pe bilet, banii intrând automat în contul regiei. Putem avea nişte încasări sustenabile, mult mai mari, care să ne dea posibilitatea să ne gândim şi la nişte investiţii.
Pe de altă parte, putem să estimăm mai bine numărul de curse şi de călători pe un anumit traseu, iar primăria va avea o situaţie mult mai fidelă a acestor călătorii, fără să mai apelăm la diverse artificii de statistică sau aproximări. Intenţia mea ar fi, aşadar, să extindem acest sistem de carduri de călătorie.
GdS: În privinţa traseelor, pregătiţi ceva modificări?
Alin Goga: Sunt multe solicitări de la cetăţeni în privinţa acestor trasee. Ieri am avut o discuţie cu colegii despre cât de actuale mai sunt traseele, despre eventuala lor prelungire, despre cât de rentabile sunt. O să vedem ce facem, pentru că sunt oameni care spun că fac un kilometru jumătate până în cea mai apropiată staţie ori că merge cu copilul pe jos mult, dar acum nu pot să fac pentru doi-trei oameni o prelungire de traseu. Ar însemna o cheltuire inutilă a resurselor, care nu se justifică, nici măcar în condiţiile în care noi suntem un serviciu public, care nu e orientat spre profit. Dar nici spre pierdere! Trebuie să am o gândire judicioasă, să iau în calcul şi avantajele, şi dezavantajele.
GdS: Pentru că veniţi din Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, v-aş ruga să-mi răspundeţi, în încheiere, la o întrebare care nu-i legată de RAT, ci de legăturile Craiovei cu restul ţării. Care variantă o vedeţi mai viabilă pentru îmbunătăţirea sistemului rutier din Oltenia? Ştiu că sunt în discuţie două variante: drum expres Craiova – Piteşti sau Autostrada Sudului pe ruta Craiova – Alexandria – Bucureşti…
Alin Goga: Personal, la drumul expres Craiova – Piteşti aş modifica un pic studiul de fezabilitate şi proiectul, iar cu o uşoară ajustare a cantităţilor aş face o autostradă. Pentru că drum expres ce înseamnă: nu ai bandă mediană care să despartă cele două sensuri de mers şi nu ai bandă de urgenţă, dar sunt tot câte două benzi pe sens. De ce? Pentru că deja există un proiect, care este disponibil şi ar putea fi lansat într-un parteneriat public-privat, să-l facă un investitor pe banii lui, costând undeva în jur de un miliard de euro. Autostrada Sudului, nu contest, este foarte necesară pentru că atrage după ea şi investitori, iar sudul – Alexandria, Caracal – suferă de această lipsă a infrastructurii şi a unei dezvoltări economice. Ar fi utilă această autostradă, mai ales că ar fi în prelungirea autostrăzii Bucureşti – Constanţa. Însă astăzi nu este proiectată, iar asta înseamnă minimum 18 luni pentru studiul de fezabilitate şi proiectare, apoi, dacă ai finanţarea, lansezi toate loturile odată şi toţi constructorii lucrează fără întârzieri, iar tu poţi să asiguri achiziţia terenurilor, lucrarea se poate finaliza undeva în perioada 2016 – 2018. Asta în condiţiile în care o autostradă către Piteşti o putem avea, dacă ne grăbim, în 2014.
