Împăratul tuturor bolilor.
O biografie a cancerului
de Siddhartha Mukherjee
O carte care a primit Premiul Pulitzer în 2011 și a fost tradusă imediat în România nu mai constituie de mult un eveniment de… rapiditate. Se traduc la noi deja de multă vreme cărți importante apărute în lume, imediat după lansarea lor în țara de origine. Dar când cartea se numește „Împăratul tuturor bolilor. O biografie a cancerului“ și este o istorie exhaustivă a celei mai teribile boli de pe planetă, atenția publicului care se dorește informat trebuie să fie maximă. Autorul, Siddhartha Mukherjee, este specialist în oncologie medicală, profesor la Universitatea Columbia, membru al Centrului medical al acesteia, cu studii medicale la Stanford, Harvard și Oxford. Cu un an înainte de apariția și premierea acestei cărți, în lume mureau de cancer șapte milioane de oameni, iar în SUA – peste șase sute de mii. Cu toate eforturile depuse în timp de specialiști, cu toate programele medicale ale unor țări avansate în tehnologia depistării și ameliorării acestei boli care datează de 4.000 de ani, cancerul este în continuare cea mai mare amenințare la adresa societății umane. Mulți dintre noi credem că această boală este modernă, însă ea este atât de veche că nu i se știe cu precizie începutul. Unii specialiști susțin că a apărut acum 3.000 de ani, alții mai pun o mie. Însă, secolul abia trecut este, paradigmatic, secolul cancerului, așa cum tuberculoza este boala secolului al XIX-lea. În sumă, cancerul este un invadator periculos prin parazitarea perfectă a unei celule sănătoase. O celulă bolnavă se divide rapid și formează o dublură care proliferează multiplicându-se infinit. Așa zicând, cancerul este o boală clonală și care se autoperfecționează prin clonare. În anul 1862, un oarecare Edwin Smith a descoperit un papirus la magazinul unui negustor de antichități din Luxor. L-a cumpărat și după ce manuscrisul a fost tradus prin 1930 oamenii au putut afla că pe la anul 2525, înainte de Hristos, un medic egiptean, Imhotep, a descris… cancerul și a stabilit și terapia acestuia: nu există. Herodot ne spune în istoriile sale, scrise în jurul anului 440, î.Hr., despre cancerul reginei Atosa a Persiei. Remediile aduse bolii au eșuat: un sclav grec a convins-o să-și extirpe sânul, însă nu știm dacă boala a intrat în remisie. Dar și în zona deșertului Atacama s-au descoperit morminte cu rămășițe mumificate ale unui trib, între care unele prezentau ceea ce se numește osteosarcom. Am spicuit câteva dintre cazurile de prezență foarte veche a acestei boli străvechi, care însă, culmea, nu este foarte des prezentată de istoriile unor medici sau scribi ai epocilor. Și asta, pentru simplul motiv că boala era destul de rară! O explicație ar fi aceea că în vechime oamenii trăiau o durată relativ scurtă de viață, iar cancerul este o boală care apare la vârste mai înaintate. Alte boli au dominat epocile trecute. Secolul XX, când nivelul de trai crește și durata de viața se dublează, este cel în care cancerul devine boala dominantă. Între timp, medicina a avansat și poate pune diagnostice precoce – asta ajută foarte mult în combaterea flagelului. Cartea profesorului Mukherjee este complexă: ea prezintă istoria luptei duse de om împotriva unei boli care a capacitat cea mai mare mobilizare de forțe medicale și financiare din istoria umanității. Ea prezintă istoria cercetării cancerului, figuri și personalități extraordinare ale lumii științifice americane și europene care și-au dedicat viața cercetării unei boli, de la anticul Galen până la Vesalius, Baillie, Lister, Halsted, Grubbe, Ehrlich, Farber, Lasker, Pinkel, Freireich, Frei, Rous, Keynes etc. Lista acestor bărbați și femei care au dus o viață de franctirori științifici împotriva cancerului este lungă și va fi, cu siguranță, și mai lungă. Boala cea mai perfidă a lumii actuale este cea care mobilizează cel mai mult comunitatea academică și științifică de pe planetă. O boală scumpă cum este cancerul cere programe pe măsură și SUA, în special, au alocat bani cu nemiluita pentru stoparea flagelului. „Conquest of Cancer“ a fost primul proiect legislativ de amploare, susținut de senatorii Ted Kennedy și Jacob Javits, pentru crearea National Cancer Authority, în timpul președinției lui Richard Nixon. Bătălia pentru impunerea acestui program național de luptă împotriva cancerului a fost epică și la finalul ei, în 1971, în vremea în care pierdea războiul din Vietnam, președintele a semnat National Cancer Act, după ce documentele fuseseră avizate de Senat și de Camera Reprezentanților. Cu toate aceste izbânzi, legea respectivă nu a fost decât un episod dintr-o luptă care continuă și în prezent. Cartea profesorului american este nu doar o prezentare seacă a acesteia, ci o panoramă plină de emoție a felului în care oamenii au dus și duc bătălia, cu exemple dintre cele mai neverosimile. Povestea lui Einer Gustafson, copilul Jimmy, atins de cancer și care a dat numele unui program anticancer este doar una dintre ele.
