Proprietarii imobilelor nu fac nimic, deşi riscă amenzi de până la 8.000 de lei. Primăria realizează modernizări pe domeniul public de aproape 17 milioane de euro, dar nu poate interveni pe clădirile private. O soluţie ar fi fondurile europene.
Primăria Craiova caută soluţii pentru reabilitarea faţadelor clădirilor din centrul istoric al oraşului, care va fi amenajat printr-un proiect european, în valoare totală de 16,8 milioane de euro, din care municipalitatea va suporta 3,5 milioane de euro. Potrivit proiectului, ce urmează să fie realizat în 25 de luni, zona delimitată de străzile A.I. Cuza (N), Mihail Kogălniceanu şi Eugeniu Carada (S), Arieş (E) şi Nicolăescu-Plopşor (V) va deveni pietonală, în acest perimetru fiind incluse 11 străzi: Nicolăescu-Plopşor, Theodor Aman, Panait Moşoiu, Fraţii Buzeşti, Romain Rolland, România Muncitoare, Traian Demetrescu, Olteţ, Lipscani, Dreptăţii, precum şi aleea România Muncitoare. Zona de intervenţie are 12,5 hectare, lucrările constând în modernizarea a 2,3 hectare de spaţii publice urbane (străzi şi trotuare) şi 0,1 hectare de spaţii verzi. Strada Lipscani va deveni o zonă de activităţi expoziţionale, târguri şi alte evenimente artistice, culturale şi sportive. În zonă vor fi amenajate şi două pieţe, Buzeşti şi Femina, toată zona urmând să fie supravegheată cu 42 de camere video. Aria reabilitată va cuprinde fântâni arteziene, jardiniere mobile, mobilier urban, băncuţe, corpuri de iluminat stradal cu lampadare, toalete publice, gazon, arbori etc.
Intervenţii fără autorizaţie
Contractul de finanţare a fost semnat pe 15 iunie de fostul primar, Antonie Solomon. În continuare, municipalitatea trebuie să desfăşoare licitaţia pentru realizarea acestui proiect. Banii publici pot fi însă folosiţi doar pentru amenajarea domeniului public şi privat al primăriei. În zona respectivă se află şi clădiri istorice cu faţade degradate, care ar trebui reabilitate, iar primăria încearcă să găsească soluţii. „Orice intervenţie pe clădirile din zonă trebuie să aibă avizul Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), însă în timp s-au făcut multe intervenţii fără autorizaţie. Aceste clădiri trebuie expertizate şi din punct de vedere al riscului seismic şi, în funcţie de rezultate, consolidate“, a precizat arhitectul-şef al oraşului, Mircea Diaconescu. Potrivit unei legi care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 (Legea nr. 153/2011), primăria are obligaţia să inventarieze clădirile cu faţade deteriorate cu risc pentru populaţie şi să notifice proprietarii pentru reabilitarea arhitecturală a acestora. Oficialii Primăriei Craiova susţin că proprietarii au fost notificaţi, dar până acum nu s-au făcut reabilitări. Conform legii, proprietarii clădirilor trebuie amendaţi cu până la 8.000 de lei.
Facilităţi pentru proprietari
Cei care reabilitează arhitectural clădirile beneficiază de o serie de facilităţi, cum ar fi creditele bancare cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată, garantate 100% de FNGCIMM, reprezentând maximum 90% din valoarea lucrărilor de intervenţie. De asemenea, primăria poate scuti proprietarii de impozitul pe clădiri pe cel puţin cinci ani, pentru ca aceştia să-şi amortizeze investiţiile. Proiectele individuale ar putea însă arăta pestriţ, de aceea primăria doreşte un proiect unitar. „Avem nevoie de un proiect şi încercăm să prindem aceste locuinţe pe reabilitare termică, pe fonduri UE. Problema este sensibilă pentru că este o zonă istorică, de aceea încercăm să ajutăm proprietarii cu avizele la MCC şi un proiect unitar“, a afirmat primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu. Rămâne de văzut în ce măsură clădirile istorice se vor încadra în condiţiile de eligibilitate pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS). De principiu, POS ar finanţa clădiri construite între 1950 – 1990 din cartierele sărace ale oraşului. Eligibilitatea va putea fi verificată după ce Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) va definitiva ghidurile de finanţare şi acestea vor fi aprobate la Bruxelles.
