O pastilă folosită în tratamentul maladiei Alzheimer poate vindeca şi dependenţa de cumpărături, relatează cotidianul britanic Daily Mail. Potrivit statisticilor, dependenţa de shopping afectează până la 5,8 la sută dintre adulţi, iar patru din cinci dependenţi de cumpărături sunt femei. „Shopaholicii“, aşa cum mai sunt numiţi, nu pot rezista „chemării“ magazinelor care afişează reduceri, însă cea mai mare problemă este faptul că nu se pot abţine să cumpere fără măsură, chiar dacă nu îşi permit lucrurile achiziţionate sau acestea nu le sunt utile în nici un fel. Deşi nu este recunoscută în mod oficial ca o afecţiune, dependenţa de cumpărături este în „vizorul“ psihiatrilor, care încearcă de multă vreme să găsească tratamente eficiente pentru această „boală“, care poate genera nu doar probleme de comportament, ci şi de ordin financiar. În încercarea de a găsi un leac, echipa de psihiatri a testat pe shopaholici medicamentul numit Memantin, care este prescris în mod obişnuit pentru a atenua simptomele formelor grave ale maladiei Alzheimer. Memantinul acţionează în corp asupra nivelului de glutamat, o substanţă despre care se ştie că este un factor declanşator al demenţei, dar şi că ar fi implicată în apariţia tulburărilor obsesiv-compulsive din cauza faptului că generează „crearea“ obsesiilor.
Rezultatele testelor au arătat că după opt săptămâni de tratament, femeile şi bărbaţii dependenţi de cumpărături au redus semnificativ perioada de timp petrecută la shopping, dar şi sumele de bani cheltuite în magazine. În general, simptomele dependenţei s-au înjumătăţit datorită faptului că funcţiile cerebrale asociate cu nevoile, gândurile şi comportamentele impulsive au fost atenuate şi, în plus, nu s-au raportat efecte adverse.
Experiment
cu shopaholici
Participanţii la studiu au fost femei şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 19 şi 59 de ani diagnosticaţi cu tulburare compulsivă bazată pe „preocuparea inexplicabilă“ de a face cumpărături şi de a cheltui. Din cauza tulburării, aceste persoane au raportat deviaţii de comportament, incapacitatea de a funcţiona la serviciu sau în societate, dar şi grave probleme financiare. Subiecţii experimentului aveau în medie un venit anual de 50.000 de euro, însă cheltuiau 61 la sută din venituri pe lucruri achiziţionate din impuls, în general haine. Potrivit spuselor lor, toţi petreceau 38 de ore pe săptămână în magazine, „vânând“ reduceri şi oferte speciale. Organizatorii experimentului au explicat că nevoia de a cheltui este declanşată nu doar de afişele care anunţă reduceri, ci şi de necesitatea de a impresiona anturajul, de dorinţa nebună de a deţine multe obiecte, dar şi de părerea despre propria persoană. Psihiatrii au ales subiecţii în urma unor testări speciale, care au măsurat, printre altele, simptome precum impulsul de a cumpăra, starea de anxietate sau depresie şi nivelul de stres.
