Medicamentele, noile droguri

Abuzul de medicamente îl va depăşi în curând pe cel de droguri. Potrivit  www.galileonet.it, acest fenomen a fost deja înregistrat în Statele Unite ale Americii, unde consumul de analgezice, sedative şi tranchilizante este mai mare decât cel de ecstasy, cocaină sau heroină. Iar această problemă există şi la nivelul Africii, al Asiei de Sud şi al Europei. În prezent, tot mai multe persoane utilizează medicamentele ca pe droguri. O altă problemă o reprezintă faptul că, în cele mai multe cazuri, consumatorii optează pentru medicamente contrafăcute sau achiziţionate de pe internet, fără reţetă, după cum reiese dintr-un raport recent al Consiliului Internaţional pentru Controlul Narcoticelor (INCB). Potrivit raportului mai sus menţionat, numărul cetăţenilor americani care fac abuz de medicamente aproape s-a dublat: în timp ce în 1992, 7,8 milioane de americani erau „dependenţi“ de medicamente, în 2003, numărul lor a ajuns la 15,1 milioane. Astfel, între 2002 şi 2005, abuzul de oxicodonă, un analgezic narcotic, a crescut cu aproape 40 la sută, mai ales în rândul studenţilor aflaţi în ultimii ani de studii. Acest analgezic a fost descoperit în 1916 în Germania, la câţiva ani după ce compania farmaceutică Bayer a oprit producţia în masă a heroinei, ca urmare a dependenţei pe care o inducea. În Nigeria, în schimb,  pentazocina, un
analgezic, este pe locul doi într-un clasament al drogurilor administrate pe cale injectabilă. De altfel, în anii ’80, consumatorii de droguri recreaţionale au descoperit efecte euforice asemănătoare cu cele ale heroinei produse de combinaţia pentazocină cu piribenzamină, combinaţie cunoscută sub numele de „T’s and Blues“. Şi în Europa, există o distribuţie necontrolată de  benzodiazepine, a căror popularitate în lumea medicală se datorează capacității de a atenua manifestările date de anxietate, cu minimă interferenţă cu procesele cognitive. Urmează în topul „popularităţii“, barbituricele. Acestea sunt substanţe cu acţiune sedativ-hipnotică şi au fost primii agenţi farmacologici cu această acţiune. Ele influenţează funcţia sistemului nervos central, determinând o varietate de efecte, de la sedare moderată la anestezie.
În opinia specialiştilor, situaţia este agravată şi de facilitatea cu care medicamentele în cauză pot fi achiziţionate prin intermediul internetului. Potrivit Incb, 85 la sută dintre farmaciile virtuale nu solicită nici un fel de reţetă. De asemenea, potrivit raportului INCB, rezultă existenţa unei pieţe paralele necontrolate a medicamentelor. De multe ori este vorba de medicamente furate şi redirecţionate de la furnizorii autorizaţi, de medicamente contrafăcute sau vândute ilegal, fără reţetă. În ţările în curs de dezvoltare, între 25 şi 50% din medicamentele consumate sunt contrafăcute, consecinţele fiind în multe cazuri letale.