Ministerul Sănătăţii a publicat primul capitol al noii Legi privind reforma sănătăţii, care prevede posibilitatea reorganizării spitalelor în fundaţii. Specialiştii din domeniu spun că, aşa cum a fost proiectul gândit teoretic, se pot obţine avantaje importante, dar trebuie implementat corect.
La prima vedere, reorganizarea în fundaţii creşte libertatea managerului de spital, fapt care ar putea permite efectuarea unei activităţi eficiente. Însă, părerile specialiştilor în domeniu sunt împărţite atunci când vine vorba despre eficientizarea sectorului spitalicesc. Reprezentanţii sistemului de sănătate spun că modelul, teoretic, este unul bun, dar pot exista derapaje în implementarea lui.
„Aşa cum a fost proiectul gândit teoretic, se pot obţine avantaje importante. Însă, trebuie implementat corect“, a declarat Cristian Hotoboc, preşedinte al Alianţei pentru Sănătate din România.
De asemenea, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a spus că, dacă se va realiza această schimbare, managerilor de spital le va fi mai uşor să ia decizii privind creşterea calităţii, însă pot exista şi anumite derapaje în implementare. Eduard Dobre, directorul executiv al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Paraclinice, Palmed, afirmă că soluţia cea mai bună ar fi un management privat, nu transformarea spitalelor în fundaţii. În acelaşi timp, Sergiu Neguţ, proprietarul firmei de consultanţă, SVP Consult, consideră că încă nu se ştie dacă transformarea în fundaţii va rezolva problemele din sistemul spitalicesc, acest lucru depinzând de modul în care va fi implementat. „Transformarea în fundaţii nu va rezolva toate problemele spitalelor. Trebuie găsit mecanismul cel mai simplu pentru ca spitalele să aibă autoritate şi independenţă“, a declarat el. Sergiu Neguţ a mai explicat că, doar prin această transformare, nu se va asigura neapărat un management eficient. „Acolo unde spitalele vor avea un manager care va şti cum să folosească avantajele oferite de acest sistem, rezultatele vor fi bune. Însă, spitalele care vor continua acelaşi management învechit nu vor avea nici un rezultat“, a spus el, explicând că tot ceea ce contează este calitatea managerului şi a grupului de conducere. Transformarea în fundaţii nu va rezolva, însă, problema lipsei fondurilor. „Unele probleme, precum lipsa de finanţare, nu se pot rezolva prin transformarea aceasta. Din acest punct de vedere nu se întâmplă nimic spectaculos“, a mai spus reprezentantul SVP Consult. El consideră că trebuie avute în vedere şi reglementările suplimentare, întrucât spitalele nu vor funcţiona ca simple ONG-uri. „Dacă aceste reglementări sunt stricte, nu se va face nimic. Dacă vor fi prea relaxate, iar frauda va fi uşor de făcut, tot nimic nu se va rezolva. Însă, intenţia, aşa cum a fost comunicată, este una bună“, a detaliat Sergiu Neguţ.
Managementul privat ar fi cel mai indicat
Eduard Dobre consideră că prin această transformare în unităţi nebugetare, cu acelaşi manager, nu se rezolvă nimic. „Cel mai indicat ar fi managementul privat sau parteneriatul public-privat“, a declarat, pentru Curierul Naţional, directorul executiv al Palmed. El a mai spus că fundaţiile ar trebui să strângă fonduri. „Cum să reuşească aceşti manageri să aducă fonduri, dacă ei până acum nu au gestionat banii de la stat corect? Cum vor reuşi ei să administreze spitalul atunci când ei vor fi cei care vor fi nevoiți să caute fonduri?“, a continuat Eduard Dobre. „Eu nu văd nici o rezolvare a problemelor din spitale prin aceste fundaţii. Autorităţile spun că fundaţiile pot să atragă alte surse de venit. Spitalele şi până acum au avut posibilitatea asta prin lege şi nu au atras fondurile suplimentare“, a explicat Eduard Dobre, adăugând că managerii trebuie schimbaţi şi să nu mai fie aleşi politic. Reprezentantul Palmed a mai spus că operaţiile în regim privat în unităţile de stat se pot realiza doar în spitalele universitare şi în unele judeţene, însă nu toate unităţile sunt dotate ca aceste două categorii de spitale. Cristian Hotoboc a mai spus că Ministerul Sănătăţii va alege câteva spitale-pilot în care să fie implementat acest mecanism şi apoi, dacă aceste spitale au rezultate bune, modelul va fi introdus şi în cazul altor unităţi spitaliceşti. „Aşa cum s-a discutat proiectul, nu există dezavantaje, însă trebuie implementat în această formă“, a spus preşedintele Alianţei pentru Sănătate. „Dacă proiectul este folosit pentru crearea de avantaje proprii, nu se va rezolva nici o problemă“, a continuat el. Managerii nu vor mai putea da vina pe CNAS sau pe minister. Vasile Barbu a explicat că până acum un spital avea trei stăpâni: Consiliul Judeţean sau Local, Ministerul Sănătăţii şi CNAS. „Cine era proprietarul spitalului? Aruncau vina unul pe altul când era o problemă“, a continuat el. „După implementarea proiectului, Consiliul Judeţean sau Local va gestiona întreaga problemă, iar CNAS va monitoriza folosirea fondurilor pe care Casa le alocă“, a spus preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor. Vasile Barbu consideră că astfel lucrurile vor fi mai simple. „Managerul spitalului trebuie să atragă finanţare, el are o libertate mai mare. Până acum, piaţa muncii din acest sector nu era una normală. Un manager de spital poate găsi soluţii, dar el trebuie lăsat să folosească soluţiile găsite“, a spus reprezentantul Asociaţiei, adăugând că pot exista şi probleme. „Pot exista şi derapaje. Nu toate Consiliile Locale sau Judeţene vor apela la experţi. Unii dintre membrii acestora au afacerile proprii în sănătate“, a explicat acesta, adăugând că, totuşi, asemenea abuzuri vor fi vizibile pentru că atunci când va apărea o problemă nu va mai fi de vină CNAS sau ministerul, ci managerul spitalului.
Ce prevede primul capitol al Legii Sănătăţii?
Primul capitol din noua Lege a Sănătăţii, supus dezbaterii publice vineri, urmăreşte crearea posibilităţii reorganizării spitalelor, ca fundaţii, unităţi nebugetare, nonprofit, de utilitate publică. Decizia reorganizării aparţine actualului administrator al spitalului, care devine membru fondator unic al Fundaţiei. Prin transformarea în fundaţii se are în vedere reducerea birocraţiei prin coborârea nivelului de decizie la nivelul conducerii spitalului. Aceasta va avea libertatea de a decide, fără aprobări superioare, asumându-şi responsabilitatea şi respectând reglementările Ministerului Sănătăţii privind organizarea şi funcţionarea spitalelor, asupra angajării de personal, în conformitate cu normativele în vigoare, fără aprobarea Ministerului Sănătăţii sau alte constrângeri actuale. „Am solicitat reprezentanţilor spitalelor publice şi private să analizeze textul documentului şi să facă propuneri de completare sau modificare a acestuia până miercuri“, a declarat Vasile Cepoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.
Andreea Stoica,
Curierul Naţional
