16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateTermoficarea, mai presus de lege?

Termoficarea, mai presus de lege?

Cu toate că au câştigat în instanţă ştergerea penalităţilor, potrivit Legii nr. 175/2010, unele dintre asociaţiile de proprietari craiovene mai au de aşteptat până la punerea în practică a deciziei. Și asta, deoarece Termoficarea nu se poate conforma, comparativ cu ceilalţi furnizori, Compania de Apă şi Salubritatea.

Termenul limită de ştergere a penalităţilor de la furnizori cum este Regia Autonomă de Termoficare (RATf) sau Compania de Apă a fost 20 iulie 2011. Majoritatea asociaţiilor nu au înţeles la acea vreme cum trebuie să demonstreze care sunt penalităţile percepute de Termoficare şi au depus la registratura furnizorilor respectivi tabele care cuprindeau penalităţi repartizate în lista de plată la totalul cheltuielilor de întreţinere şi nu doar penalităţile regiei, aplicate numai la componenta de energie termică din debitul restant. Așa se explică de ce RATf nu a scăzut penalităţi din debitul asociaţiei în cuantumul declarat de aceasta.
Prinse la mijloc între proprietari şi Termoficare, asociaţiile au decis să ceară în instanţă ştergerea penalităţilor. Unii au cerut chiar expertize în instanţă şi atunci expertul a stabilit clar cuantumul penalităţilor ce trebuie scăzute. „Există asociaţii care au cerut ştergerea penalităţilor în instanţă. Ca jurist al Uniunii, am perfectat chiar în aceste zile acţiunile, pe care urmează să le înaintăm în justiţie pentru Asociaţiile nr. 34 şi 3 din Craioviţa Nouă şi cu siguranţă vom avea câştig de cauză. Dar numărul celor care au ales calea justiţiei este mult mai mare“, a spus juristul UJALP Craiova, Ion Pătrulescu.
Deşi au hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul penalităţilor ce trebuie scăzute din debit, RATf nu poate lua această decizie decât în momentul în care şi CET-ul, la rândul său, scade din debitul regiei suma respectivă. Acest circuit e normal deoarece Termoficarea nu are penalităţi proprii, aşa cum este cazul Companiei de Apă, unde circuitul acesta este mult mai scurt. „Până în acest moment nu am şters nici o penalitate. Asociaţiile nu ne-au prezentat astfel de hotărâri definitive şi irevocabile. În plus, şi noi avem penalităţi către CET şi, atâta timp cât complexul nu ni le şterge, nu putem efectua astfel de operaţiuni“, susţine unul dintre directorii Regiei.
 
Şi debitele se şterg

„În situaţiile în care o asociaţie de proprietari are un debit prescris la un furnizor care nu face obiectul unei hotărâri executorii şi nici nu se află pe rolul unei instanţe de judecată, atunci preşedintele asociaţiei poate înainta în instanţă o acţiune în constatare pentru a certifica prescrierea debitului în cauză şi ulterior, în urma unei hotărâri definitive şi irevocabile, i se poate şterge din soldul de la furnizorul în cauză şi implicit îşi poate scădea valoarea respectivă din pasivul asociaţiei“, explică Alina Mora, reprezentantul unei firme de administrare imobile.
În general, lucrurile stau cu totul altfel, furnizorul este cel care îşi cere în instanță dreptul de recuperare a creanţei de la asociaţia de proprietari. Pentru a face acest lucru, furnizorul are două posibilităţi.
În primul rând, poate înainta o acţiune pe dreptul comun, plăteşte taxa de timbru care reprezintă un procent din debitul solicitat şi, în acelaşi timp, îşi asumă faptul că această variantă este greoaie. Termenele în instanţă şi procedurile au o durată mare de timp, există mai multe căi de atac, iar furnizorul se poate trezi cu recurs, eventual şi apel, ajungând în final ca un astfel de proces să se întindă pe mai mulţi ani.
O altă variantă, care este de preferat pentru majoritatea furnizorilor, este înaintarea unei acţiuni în instanţă pe somaţia de plată, unde se admit doar probe cu înscrisuri, nu se poate cere o expertiză, există o taxă fixă de timbru de 4 lei, iar termenele de judecată sunt scurte. Un astfel de proces se poate încheia în mai puţin de trei luni de la data înaintării acţiunii în instanţă. În această situaţie, creanţa trebuie dovedită cu înscrisuri care să fie acceptate şi de partea adversă, în speţă asociaţia de proprietari.
În cea de-a doua situaţie, dacă, de exemplu, asociaţia contestă cu înscrisuri debitul sau documentele depuse de către furnizor nu pot dovedi că suma cerută este clară şi certă, atunci există posibilitatea ca instanţa să respingă creditorului cererea de recuperare a pretenţiilor deoarece creanţa nu este certă, lichidă şi eligibilă. Emiterea hotărârii de respingere a cererii de recuperare a debitului nu înseamnă că asociaţia de proprietari şi-a câştigat dreptul de a şterge suma respectivă din pasivul asociaţiei, deoarece furnizorul poate înainta o acțiune pe dreptul comun, respectiv prima variantă, unde există această posibilitate să îşi câştige dreptul de recuperare a creanţei.
Dacă în termen de trei ani de la data scadentă a ultimei facturi inclusă în componenta debitului cerut nu s-a înaintat o acţiune de recuperare a creanţei din partea furnizorului, atunci asociaţia poate cere în instanţă constatarea prescrierii sumei respective şi, în urma hotărârii definitive şi irevocabile, poate să scadă din pasivul asociaţiei suma respectivă şi să oblige furnizorul să şteargă din debitele cu care figurează asociaţia valoarea în cauză.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS