Fără un sistem de irigaţii activ şi fără subvenţionarea energiei electrice pentru apa utilizată la irigaţii, producţiile legumicultorilor din sudul Doljului sunt puse în pericol. Cei cu dare de mână au fost nevoiţi să-şi foreze fântâni în capul locului. Restul se uită pe cer, în speranţa că va ploua.
Doi din trei locuitori din Dăbuleni susţin cu tărie că problema lor cea mai importantă este aceea că nu au apă pe canalele de irigaţii să-şi ude bostanii şi restul culturilor agricole. „Aici munceşte lumea şi nu e apă să udăm. Suntem la mila lui Dumnezeu. Dacă nu plouă anul acesta, nu ştiu ce vom face!“, a spus Ana Belea din Dăbuleni. „Au distrus sistemul de irigaţii şi nu mai avem apă de udat. Dacă nu dădea Dumnezeu ploaie astă-vară nu se făcea nimic pe câmp. Noi dacă nu punem bostan, nu avem din ce trăi. Dacă nu a fost apă pe canale anul trecut, unii şi-au făcut fântâni în capul locului. Au săpat până şi în canalele de desecare“, a spus încă o localnică, Vergina Gheorghe. Drama agricultorilor din zonă a început în anii trecuţi, de când energia electrică folosită pentru pomparea apei destinate irigaţiilor nu a mai fost subvenţionată de stat. „De când Uniunea Europeană ne-a interzis subvenţionarea energiei pentru irigaţii, avem o gravă problemă cu apa. Ne costă 200.000 de lei umplerea întregului sistem cu apă pe canalele de irigaţii. Anul trecut, oamenii au udat din gropane săpate în canalele de irigaţii sau şi-au făcut fântâni în dreptul terenurilor lor. Omul udă prin forţele proprii, dar randamentul este mult mai slab“, a precizat primarul din Dăbuleni, Nicolae Drăgoi. Chiar şi aşa, costurile producţiei agricole în zona de sud a Doljului sunt destul de ridicate, susţine primarul, în condiţiile în care sistemul de irigaţii din zona Sadova-Corabia a fost reabilitat cu bani de la Banca Mondială, făcându-se investiţii de 22 de milioane de dolari. Acum, canalele de irigaţii zac în paragină, în locul apei făcându-şi apariţia bălăriile.
Din teren bogat – ajunge deşert curat
În cazul în care se diminuează producţiile legumicultorilor, atunci şi orăşenii vor avea în pieţe lubeniţe, roşii, castraveţi şi alte legume mai scumpe. „Solul nisipos din această zonă de sud a ţării necesită ca legumele şi alte culturi să fie irigate, atunci când nu plouă. Fără apă la timpul potrivit, cultura este distrusă. Dacă le sunt compromise culturile agricole, atunci oamenii de aici riscă să nu aibă din ce trăi. Fără apă pentru irigaţii, oamenii nu au cu ce trăi în această Sahară a Olteniei. Ne-am adresat anul trecut peste tot, la toate forurile. Nimeni nu a putut face ceva în legătură cu apa“, a arătat primarul din Dăbuleni, Nicolae Drăgoi.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat că va face lobby la nivel înalt pentru subvenţionarea energiei electrice pentru irigaţii. „Agricultorii noştri merg cu aceleaşi produse pe pieţele externe, dar la noi nu există subvenţiile pe care le au, de exemplu, ungurii. Românii dau din buzunar bani. Oamenii noştri se aleg doar cu munca şi îşi lasă sănătatea pe câmp. Lipsa irigaţiilor este una dintre problemele importante, pentru că anul trecut, agricultura chiar a salvat România“, a spus Prioteasa.
PFA-urile şi asociaţiile agricole plătesc apa din fântânile proprii
Legumicultorii din Dăbuleni spun că sunt alergaţi de lucrătorii Direcţiei Apelor Jiu, pentru a le pune contoare pe apa din fântânile proprii pe care o folosesc la udat. Dar agricultorii care îşi lucrează şi irigă propriul teren nu au obligaţia montării de contoare. „Fie că utilizatorul ia apă din Dunăre, fie ca ia apă din râurile interioare, preţul este de 3 lei/1.000 metri cubi“, a precizat Camelia Bărbuţu, purtător de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Jiu. Potrivit Legii apelor nr. 107/1996, dacă agricultorul activează ca persoană fizică autorizată (PFA) sau asociaţie agricolă, atunci este obligat să își ia autorizaţie de gospodărire a apelor de la Administraţia Naţională „Apele Române“ (prin intermediul Direcţiei Apelor Jiu), respectiv să încheie un contract pentru instituţia în cauză pentru prelevarea apelor pentru irigaţii. Aceştia trebuie să-şi monteze contoare. „Conform Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, deținătorii lucrărilor și instalațiilor supuse autorizării sau notificării sunt obligați să asigure montarea și funcționarea mijloacelor de măsurare, să păstreze pe timp de cinci ani datele obținute din măsurători și să le transmită lunar Administrației Naționale «Apele Române»“, a spus reprezentanta Administraţiei Bazinale de Apă Jiu.
Agricultorii simpli nu plătesc apa
De asemenea, la Art. 9 din Legea apelor se prevede că nu este necesară solicitarea și obținerea avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor de către persoanele fizice, în condițiile în care, pentru aceasta, nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații cu capacitate de până la 0,2 litri pe secundă. Dar actul normativ amintit nu prevede ca persoanele fizice care folosesc instalaţii cu o capacitate de peste 0,2 litri pe secundă să se autorizeze şi să plătească apa consumată la irigaţii, ceea ce înseamnă că apa din fântânile proprii de pe câmp este gratis pentru toată lumea care nu este organizată ca PFA, societate comercială sau asociaţie agricolă.
Apa, scumpă ca aurul sau petrolul
În Dăbuleni, o udare de cinci ore a ajuns să coste 250 de lei pe hectar, susţine primarul oraşului, în cazul în care sistemul de irigaţii ar funcţiona. „Oamenii sunt nemulţumiţi de presiunea apei pe care o plătesc atât de scump. Uneori este bună, alteori nu“, a adăugat Drăgoi. Având în vedere că un proprietar de teren are nevoie să ude câteva hectare cultivate, la interval de câteva zile (în condiţiile în care nu plouă), apa pentru irigaţii ajunge să fie comparabilă la preţ cu aurul sau cu barilul de petrol.
