22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateComuna Cârna merge mai departe

Comuna Cârna merge mai departe

Înfiinţată în anul 2004, după ce s-a desprins de localitatea doljeană Goicea, comuna Cârna încearcă să supravieţuiască în ciuda problemelor cu care s-a confruntat în ultimii ani. După ce a fost măturată de inundaţiile din 2006, anul trecut, comuna Cârna a rămas fără primar, care a fost arestat şi trimis în judecată. Acum, când în comună mai trăiesc aproximativ o mie de oameni, autorităţile locale au aflat că sunt datoare sute de mii de lei şi încearcă să recupereze banii „scurşi“ din bugetul comunei şi să termine lucrările la reţeaua de alimentare cu apă.

Până să ne dezmeticim după înfiinţarea comunei, în aprilie 2006 am fost loviţi de inundaţii, spune viceprimăriţa Elena Titiroagă, care a preluat atribuţiile primarului Andrei Cornel din iunie 2011, după arestarea şi suspendarea acestuia. Mărturiseşte că nu vrea să comenteze problemele primarului, dar şi că evită să folosească biroul acestuia. Vorbeşte cu un optimism rezervat de problemele comunei pe care o conduce de şapte luni, care ar putea redeveni în curând sat.
Comuna doljeană Cârna a fost una din cele mai afectate de revărsarea Dunării, alături de Rast şi Măceşu de Jos. Până în 2008, în localitate au fost reconstruite aproape 300 de case, s-a ridicat o şcoală nouă şi un dispensar, s-au făcut reparaţii la căminul cultural şi primărie, iar lucrurile păreau că încep să meargă bine. La alegerile din 2008, Andrei Cornel a câştigat fotoliul de primar şi a continuat ori început mai multe proiecte, cel mai însemnat fiind cel de alimentare cu apă al comunei. Au fost pietruiţi cei şapte kilometri de drumuri comunale, au fost reabilitate garajul şi magazia primăriei, a început construcţia unei baze sportive, iar alte proiecte au fost aşternute pe hârtie. Printre acestea se numără proiectul integrat pentru asfaltarea drumurilor comunale şi renovarea căminului cultural, amenajarea centrului civic sau construirea unui parc pe locul vechii şcoli, demolate după inundaţii.
 
Contracte cu firme preferate
 
În iunie 2011, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea au cerut şi obţinut arestarea primarului Andrei Cornel, acuzat de abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, uz de fals şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate săvârşite în formă continuată. Mai exact, anchetatorii l-au acuzat pe primar că, „sub pretextul efectuării unor lucrări spre binele comunităţii locale, a încheiat contracte cu anumite firme preferate, pentru a da o aparenţă legală folosirii unor bani publici, fără ca mare parte din lucrări să se justifice din punct de vedere al necesităţii şi oportunităţii lor – de exemplu, la garaj s-a executat termosistem la pereţi“. Procurorii au consemnat în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe edilul din Cârna că au fost descoperite nereguli la lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor comunale, la reabilitarea garajului şi magaziei primăriei, demolarea şcolii generale, colectarea deşeurilor de pe raza comunei şi achiziţionare de ornamente pentru sărbătorile de iarnă. Pentru alte ilegalităţi, pe care le-ar fi săvârşit în 2009, cu ocazia încheierii a două contracte prin atribuire directă – unul pentru ridicarea bazei sportive şi celălalt pentru alimentarea cu apă a comunei, primarul este cercetat într-un dosar separat. Dosarul în care este judecat Andrei Cornel este pe rolul Judecătoriei Segarcea. La începutul acestui an, inculpatul a făcut o cerere de strămutare a dosarului, cerere care a fost amânată de
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
„Oamenii sunt dezgustaţi de tot“
 
Reprezentanţii Primăriei Cârna spun că, după arestarea lui Andrei Cornel, din toate proiectele de dezvoltare a comunei nu a rămas mai nimic. Două sunt începute şi neterminate, iar restul au rămas pe hârtie, deşi au fost date sume însemnate de bani pe studiile de fezabilitate sau proiecte.
Sistemul de alimentare cu apă al comunei este terminat în proporţie de 80%, deşi termenul de finalizare era în toamna anului trecut. Există speranţe că anul acesta guvernul va aloca restul de bani pentru finalizarea lucrărilor, însă, cum în Cârna nimic nu este simplu, există o problemă. „Pentru finalizarea lucrărilor, ar trebui făcute şi modificări la staţia de clorinare a apei şi la bazin, însă acestea se pot face numai cu acordul firmei care a făcut proiectul. Nu cred că proiectantul îşi va da acordul, pentru că tocmai ne-a înştiinţat că le suntem datori aproape 500.000 de lei pentru nişte lucrări făcute în baza unui act adiţional“, a explicat Elena Titiroagă.
Construcţia bazei sportive, cu o valoare de 558.000 de lei, a început în 2009, termenul de finalizare fiind tot anul 2011. Au fost achitaţi 247.000 de lei, după care firma care construia baza sportivă a intrat în faliment. „După aceea, guvernul nu a mai alocat bani pentru baze sportive şi am rămas cu o fundaţie şi câţiva pereţi“, a mai spus viceprimăriţa.  
Întrebată de nevoile oamenilor din comună, Elena Titiroagă spune că prima ar fi sistemul de alimentare cu apă, urmat de asfaltarea străzilor, canalizarea, reabilitarea căminului cultural şi construcţia unui centru civic, lucrări pe care alte comune din Dolj le-au făcut în urmă cu ani buni. Aceste lipsuri par să fi contribuit serios la scăderea numărului de locuitori ai comunei. „Din păcate, tinerii au plecat, iar populaţia comunei a îmbătrânit. Aveam peste 1.600 de oameni în comună, însă la recensământul de anul trecut a reieşit că mai aveam 1.340 de locuitori cu tot cu cei plecaţi la muncă în străinătate. În acest ritm este de aşteptat să ajungem din nou sat. Părerea mea este că oamenii sunt dezgustaţi de tot“. Din cei aproximativ 1.000 de locuitori ai comunei, 100 sunt elevi, iar peste 200 de etnie romă.
 
Avocatul

Reprezentanţii Primăriei Cârna au mai precizat că au început demersurile pentru angajarea unui avocat. Acesta ar trebui să reprezinte instituţia în dosarul primarului Andrei Cornel, în care s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului estimat la peste 300.000 de lei. De asemenea, Primăria Cârna este în proces cu firma care a ridicat garajul cu uşi de termopan, firmă de la care are de recuperat 5.000 de lei. În plus, reprezentanţii primăriei se aşteaptă să fie daţi în judecată pentru recuperarea datoriei de societatea care a proiectat sistemul cu alimentare cu apă al comunei.
 
Dispensarul

Dispensarul medical din comuna Cârna, cu o valoare de peste 30.000 de euro, a fost ridicat în anul 2007 de Rotary Club Craiova. Construcţia s-a realizat cu sprijinul Rotary Club Eggenfelden-Pfarrkirchen – Bavaria (Germania), Fundaţia KMP Bucureşti, Consiliul Judeţean Dolj, BRD, Omniasig, Datasoft SRL Craiova şi Sielte SA Bucureşti. Dispensarul a fost construit în conformitate cu normele europene în domeniul sănătăţii.
 
Străzi fără nume

Comuna Cârna nu are un nomenclator stradal, astfel că uliţele comunei nu au nume. Conform Ordonanţei nr. 63/2002, atribuirea denumirilor străzilor se face printr-o hotărâre a consiliului local. Reprezentanţii Primăriei Cârna spun că au fost făcute propuneri pentru denumirea celor 27 de străzi ale comunei, însă consiliul local nu a reuşit nici până acum să dea o hotărâre în acest sens. Primarul Cornel Andrei a propus ca una din străzile comunei să poarte numele tatălui său, Ion Andrei.
 
Angajaţii

În prezent, Primăria Cârna are ca angajaţi viceprimăriţa Elena Titiroagă, un contabil-şef, un secretar, un casier, un inspector, un asistent social, un şofer, un pompier, un paznic şi o persoană care conduce şi îngrijeşte tractorul instituţiei. Alt funcţionar se ocupă de achiziţii şi camera agricolă, iar şoferul primăriei va fi delegat să se ocupe şi de arhivă. Consiliul local este format din şase consilieri, printre care şi viceprimăriţa. 
 
Pământul

Comuna Cârna are o suprafaţă de 2.923 de hectare, din care 70 de hectare de teren sunt intravilan şi restul extravilan. O mare parte din terenul agricol a fost vândut de proprietari ori arendat, cei care îşi mai muncesc singuri pământul putând fi număraţi pe degete. În Cârna se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Primăria Cârna a precizat că în localitate există cinci-şase crescători de animale şi patru-cinci apicultori. Unii săteni se ocupă cu pescuitul în lacul Bistreţ, din care Cârna deţine 1.100 de hectare.
 
Bugetul

Bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei Cârna pe anul 2011 a avut ca indicatori venituri de 1,212 milioane de lei şi 1,237 milioane de lei – cheltuieli. Veniturile au fost realizate din impozite şi taxe, subvenţii de la bugetul de stat, bani alocaţi de consiliul judeţean sau sume defalcate din TVA. La cheltuieli au fost incluse cele de personal, bunuri şi servicii, cheltuieli pentru ordinea publică, învăţământ sau asigurări sociale. Reprezentanţii Primăriei Cârna au precizat că până la sfârşitul anului au fost făcute economii de 190.000 de lei, bani care au fost investiţi în reparaţia clădirii instituţiei, lemne pentru şcoală şi alte achiziţii.
 
Ajutorul social

În comuna Cârna, din cei aproximativ 1.000 de locuitori, 50 primesc ajutor social. Aproape toţi cei asistaţi social din Cârna şi-au achitat taxele şi impozitele pentru a primi în continuare ajutorul social. La sfârşitul anului trecut, a fost introdusă obligativitatea ca persoanele care beneficiază de ajutorul social să îşi achite taxele şi impozitele locale, cei care nu o fac riscând suspendarea drepturilor sociale pe o perioadă de cinci luni.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS