Minorele devenite mame nu-şi abandonează copiii

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Adolescentele care au devenit mame la 14, respectiv 16 ani au decis să-şi păstreze copiii. Ele primesc consiliere din partea Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dolj.

Cele două minore din Craiova şi Sălcuţa, una de 14 ani, iar cea de-a doua de 16 ani, care au adus pe lume, la începutul acestui an, două fetiţe sunt de acord să-şi păstreze copiii. Aceasta este concluzia la care au ajuns asistenţii sociali din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dolj după ce s-au întâlnit cu adolescentele. „Am demarat o anchetă în aceste cazuri. Adolescentele au stat de vorbă cu echipele noastre, constituite din psihologi, asistenţi sociali, jurişti şi se întrevede o soluţie. Aceasta ar fi ca tinerele mame să-şi păstreze copiii, iar pe parcurs să beneficieze de consiliere şi sprijin în creşterea lor“, a declarat Florin Stancu, directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului.
În privinţa tinerei din comuna Sălcuţa, declaraţiile celor de la Protecţia Copilului sunt întărite şi de mama ei. „Cum să nu luăm copilul acasă?! Nu las fata aici“, a spus Maria Ion, mama minorei de 16 ani care a dat naştere unui copil în urma unei relaţii avute tot cu un minor.
 
Toată lumea ştia, dar nimeni nu s-a implicat

 Minora de 14 ani din Craiova care a rămas însărcinată cu un coleg de clasă şi a adus pe lume o fetiţă la începutul acestui an şi-a exprimat iniţial dorinţa de a abandona nou-născutul. „Din perioada în care era însărcinată, ea spunea că vrea să renunţe la copil chiar din primele zile ca să nu se ataşeze prea mult de el. Numai că, spre surprinderea ei, familia a susţinut-o. Tatăl, care este plecat în Italia, pus în faţa faptului împlinit, a spus că ar fi de acord să-l adopte chiar el, dacă fiica lui vrea să păstreze copilul“, a precizat Silvia Cârţu, directoarea Școlii nr. 37 „Mihai Eminescu“ din Craiova, unitate de învăţământ unde atât mama, cât şi tatăl sunt elevi.
Cadrele didactice de aici au povestit pe larg care este situaţia adolescentei. Aceasta provine dintr-o familie destrămată. Părinţii s-au separat când fata avea trei-patru ani. Tatăl a plecat în Italia, unde are o altă familie, iar fata a rămas cu mama. Cele două au fost susţinute financiar de tată, iar minora mergea la el în Italia pe perioada vacanţelor. Ea a început o relaţie de prietenie cu un coleg de clasă care provine dintr-o familie de romi, la rândul lor şi ei plecaţi din ţară, în Anglia. „În semestrul al doilea din clasa a VII-a, mama a solicitat transferul fetei pe motiv că aceasta pleacă la tatăl său în Italia, să-şi continue studiile. Probabil că au căzut de acord să facă acest lucru, aceasta fiind şi o modalitate de a pune capăt respectivei relaţii. Numai că, odată ajunsă acolo, fata şi-a dat seama că a rămas însărcinată şi s-a întors în ţară în speranţa că va rezolva lucrurile într-un fel. Pentru că nu avea încheiată situaţia şcolară, ea a fost declarată repetentă, deci în mod normal trebuia să fie în clasa a VIII-a. Deşi iniţial a negat că este însărcinată, diriginta, medicul de la cabinet şi chiar noi, cei din conducere, ne-am dat seama de acest lucru. Am discutat cu cei doi elevi, cu părinţii, dar nu se mai putea face nimic“, a adăugat Silvia Cârţu.
În privinţa situaţiei şcolare, adolescenta este o elevă de nota 8, după cum arată notele şi mediile din catalog. Ce-i drept, sarcina a făcut-o să piardă un an şcolar şi să lase învăţătura pe plan secund.

Drama copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate

 Aceste situaţii similare, dincolo de toate aspectele particulare, au un punct comun. Minorii deveniţi peste noapte părinţi provin din familii în care cel puţin un părinte este plecat în străinătate. Şi fata din comuna doljeană Sălcuţa provine dintr-o familie destrămată şi a cărei mamă a fost plecată din ţară pentru a munci în Italia. „Eu cred că, înainte de toate, aceşti copii sunt victimele unei realităţi crunte pe care o trăieşte societatea noastră. În dorinţa de a câştiga mai mult sau de a câştiga cât să-şi ducă existenţa decent, părinţii pur şi simplu îşi abandonează copiii în grija bunicilor sau a altor rude. Aici trebuie căutată cauza acestor întâmplări“, este de părere Silvia Cârţu.