Pe mai multe străzi din Craiova reabilitate în ultimii ani au apărut crăpături şi fisuri, pe care constructorul a fost nevoit să le trateze din surse proprii
În ultima vreme, pe unele străzi din Bănie, modernizate cu bani grei anii trecuţi, s-au făcut reparaţii sesizabile cu ochiul liber, sub forma unor dungi de smoală trasate cu pensula pe asfalt. Acestea se simt şi când eşti la volan, dar de cele mai multe ori un şofer nu le dă importanţă, obişnuit poate şi cu gropile din carosabil.
Prima arteră de circulaţie pe care s-a intervenit în acest sens a fost Nicolae Iorga, pentru modernizarea căreia primăria a plătit în 2009 firmei Delta ACM 13,5 milioane de lei, strada devenind astfel printre cele mai scumpe din Bănie. Tot în acea perioadă au fost reabilitate sau reparate de către Delta, în baza acordului-cadru încheiat cu Primăria Craiova, mai multe străzi din oraş, printre care şi Henri Coandă, Nicolae Titulescu, Calea Severinului sau Strada 1848. Şi pe acestea din urmă s-au făcut recent mici reparaţii, pentru a se astupa fisurile apărute în asfalt, fie transversal, fie longitudinal.
„Este un tratament necesar“
Reprezentanţii primăriei susţin că astfel de reparaţii sunt normale şi că fac parte din activitatea de întreţinere a lucrărilor suportată de către constructor, străzile aflându-se în perioada de garanţie şi postgaranţie. Tot ce s-a făcut este un tratament bituminos absolut necesar în această perioadă, după cum susţin specialiştii din cadrul primăriei. „Având în vedere că stratul suport pe strada Henri Coandă este din beton de ciment cu rosturi de dilataţie şi contracţie, s-a făcut un tratament al asfaltului – colmatare rosturi fisuri cu mastic bituminos, în vederea pregătirii pe timp de iarnă“, este răspunsul primit de la primărie.
Deşi Strada 1848 nu a avut la fundaţie un strat de beton, pentru lucrările apărute în zona Independenţa, care se observă pe mijlocul drumului, până la Piaţa Chiriac, autorităţile au aceeaşi explicaţie: tratamentul bituminos. „Sunt lucrări care protejează asfaltul şi îi prelungesc durata de viaţă. Ele se regăsesc în normativele privind întreţinerea drumurilor şi se fac peste tot în Europa. Fisurile apar din cauza acţiunii de dilatare şi contractare a fundaţiei lucrării, dar şi a diferenţelor mari de temperatură la care este supus asfaltul“, susţin reprezentanţii primăriei, care au mai menţionat că „prin acest tratament se evită pătrunderea apei pe perioada iernii, măcinarea asfaltului şi apariţia gropilor în primăvară“.
„Lucrările sunt ca o palmă
pentru constructor“
Şi specialişti din afara primăriei susţin că fisuri sau crăpături pot apărea în asfalt la o reabilitare de stradă, dar nu imediat. Iar dacă lucrarea este în perioada de garanţie, reparaţiile de acest gen nu dau bine pentru constructor.
„După o perioadă, în asfalt pot apărea crăpături (tot ce este mai mare de cinci milimetri) sau fisuri (tot ce este mai mic de cinci milimetri). Pentru fisuri se fac tratamente cu emulsie bituminoasă, iar pentru crăpături – cu mastic bituminos, pentru ca apa să nu pătrundă, să se dilate şi să le mărească. Este însă o reparaţie care nu e de dorit, iar dacă ea se face în perioada de garanţie este ca o palmă la adresa constructorului. Poate nu tot ce e scump este neapărat şi bun, dar o reparaţie capitală nu ar trebui să aibă aşa repede probleme“, a precizat Ion Corodescu, şef secţie Drumuri Naţionale la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova.
Acesta şi-a exprimat punctul de vedere şi după ce a văzut strada Nicolae Iorga. „Aici, din ce am observat eu, s-a făcut o colmatare fisuri cu emulsie bituminoasă. Reparaţia este făcută bine, iar astfel de fisuri transversale nu apar de cele mai multe ori din vina constructorului, ci a fundaţiei (suport de beton – n.r.). Şi dacă socotim şi perioada de doi ani care a trecut de la lucrarea în sine, este oarecum normal ca astfel de fisuri să-şi facă apariţia. Fisurile longitudinale ţin mai puţin de fundaţie şi mai mult de constructor“, a mai spus Corodescu.
„Există şi un tratament special care se face toamna pe străzi, să nu se lase porii deschişi. Un tratament de închidere, cum se spune. El poate fi prevăzut în procesul tehnologic, ca o pregătire pentru iarnă“, a adăugat Ion Corodescu. Curios este însă faptul că nu toate străzile din Craiova au beneficiat de acest tratament de iarnă, ci doar cele reabilitate în ultimii doi-trei ani şi pentru care primăria a plătit sume mari de bani.
