Sunt primarii buni gospodari ai banului public? Știu aleșii noștri locali să sporească bogăția județelor pe care le conduc, sunt ei capabili să aducă pe plus finanțele județelor pe care le gospodăresc? Sau sunt prea cheltuitori, prea risipitori și au nevoie să fie ajutați de la centru? Econtext vă propune o metodă de a evalua activitatea aleșilor noștri locali: cea mai simplă și mai eficientă metodă din toate timpurile! Cea a banului! Vă prezentăm veniturile și cheltuielile realizate de fiecare județ din România. Cu alte cuvinte, bugetele locale! Datele provin de la Ministerul Finanțelor Publice și sunt valabile pentru anul 2009.
Performanțe
Vă prezentăm veniturile obținute de fiecare județ, cheltuielile efectuate de acestea, dar și subvențiile primite de la centru, de la guvern. Executivul acordă subvenții acolo unde se preconizează că autoritățile locale nu vor reuși să obțină veniturile necesare pentru a-și acoperi cheltuielile. Din nefericire, aproape toate județele din România sunt în această situație. Și tocmai pentru a reliefa acest aspect, prezentăm desfășurat bugetul: veniturile totale (care cuprind și subvențiile acordate de guvern), valoarea subvențiilor, veniturile fără subvenții, cheltuielile și, la final, tragem linie și vedem care județ este pe minus sau pe plus. Evident, la final, pentru a stabili care județ a terminat anul 2009 cu excedent sau deficit, vom lua în calcul veniturile fără subvențiile de la guvern, din care vom scădea cheltuielile. Practic, veniturile fără subvenții arată capacitatea reală a autorităților locale de a-și crește veniturile, fără să fie ajutate de la centru. Toate aceste date vor fi incluse într-un tabel. Iar ordonarea din tabel a fost realizată în funcție de rezultatele bugetului, de excedentul sau deficitul bugetar înregistrat de fiecare județ. Econtext se va concentra doar pe a evidenția performanțele județelor, fără a menționa și numele edililor din fruntea acestor județe.
Excedent/deficit
Să trecem la date. Din totalul județelor (41 + București), doar două ar fi terminat cu un buget pe plus, pe excedent, dacă guvernul nu ar fi acordat subvenții! Celelalte 40 ar fi fost pe minus! Toate județele au primit subvenții în cursul anului. Cele două județe cu surplus sunt Brăila și Ilfov! Ilfov a avut un surplus bugetar de 3,1 milioane de lei, iar Brăila a consemnat un excedent de 5,2 milioane de lei. Sume destul de reduse, dar surplusuri! La minusuri, cel mai mare deficit este consemnat de București, lucru previzibil deoarece are cele mai mari venituri și cheltuieli. În ciuda subvențiilor de 420,4 milioane de lei, Bucureștiul a raportat un deficit bugetar de 214,6 milioane de lei. Următoarele județe cu deficite bugetare uriașe sunt: Suceava, Prahova, Bihor, Brașov, Hunedoara, Timiș, Vrancea și Caraș–Severin. Toate aceste opt județe au înregistrat deficite bugetare de peste 100 de milioane de lei. Judeţul Dolj figurează pe locul 35, cu un deficit de peste 34 de milioane de lei (aproximativ 8 milioane de euro – n.r.).
• Adrian Cristescu – Econtext
