Sărăcia îi îndeamnă pe craioveni să se debranşeze de la sistemul de încălzire centralizată. Directorul Regiei de Termoficare, Tatian Tudorache, a dezvăluit într-un interviu acordat GdS că populaţia se debranşează ilegal de la reţea. El a mai spus că asociaţiile care plătesc facturile vor primi din nou apă caldă.
GdS: Când vor primi craiovenii apă caldă?
Tatian Tudorache: Şi astăzi (vineri – n.r.), am dat drumul la cinci blocuri din cadrul unei asociaţii de proprietari din Craioviţa Nouă. În momentul de faţă avem oprite 52 de asociaţii pentru neplată. Au fost 63. Pe măsură ce am observat o înteţire a plăţii le-am deschis apa caldă.
GdS: Este un nivel minim al datoriei pe care să o plătească pentru a da drumul la apă caldă?
T.T.: Nu este un nivel minim, pentru că avem asociaţii care sunt foarte mari şi atunci și debitul lor este foarte mare către noi. Am ținut cont de ritmul plăţilor şi de perioada de plată. Am sistat acolo unde a fost rea-voinţă şi unde am avut suspiciuni de fraudă pentru că, discutând cu membrii din asociaţie, am constatat că unii şi-au plătit datoriile, dar banii nu au fost viraţi către noi. Sunt foarte multe asociaţii la care serviciul din cadrul primăriei a depistat delapidări, au fost şi pe ordinea de zi a consiliului local în care li s-a ridicat dreptul de administrare.
GdS: Ce se întâmplă cu aceşti oameni care au plătit deja?
T.T.: Avem situaţii de care o să ţinem cont, de exemplu, Asociaţiile 1 şi 14 Rovine, care sunt arondate la o centrală termică modernizată, au solicitat să le deschidem apa caldă, urmând ca recuperarea debitului să se facă pe cale judecătorească.
GdS: Deci figurează în continuare ca datornici?
T.T.: Da. Nu am posibilitatea să anulez acel debit, dar le dăm apă caldă. Unde am primit solicitări şi sunt întemeiate deschidem apa.
GdS: Deci, sperietoarea cu vara fără apă caldă a funcţionat…
T.T.: A funcţionat şi, mai ales, a funcţionat controlul din partea primăriei împreună cu poliţia.
Controlul făcut la aceste asociaţii a avut influenţe şi la alte asociaţii care îşi mai păstrează banii prin conturi, mai câştigă o dobândă şi nu ne dădeau banii.
GdS: La cât se ridică frauda la aceste asociaţii?
T.T.: Peste un milion constatat. Este o sumă mică, dar sunt asociaţii cu debite mari şi sunt în cercetare.
GdS: Cum se procedează pentru a da drumul din nou la apă caldă?
T.T.: Asociaţia trebuie să depună o cerere, să ne comunice că vechea conducere este în instanţă sau cercetare. Sunt asociaţii care, chiar dacă nu au apă caldă, nu au înteţit ritmul plăţilor.
GdS: Sunt asociaţii care spun că au depus cerere, dar nu le-aţi dat drumul la apă caldă.
T.T.: Nu am dat drumul pentru că pe perioada verii regia este angrenată în pregătirile pentru iarnă. Pe un punct sau o centrală termică sunt mai multe asociaţii. Iar eu, ca să sistez apa caldă, sunt obligat să ridic contorul de energie termică, lucru care necesită o forţă de muncă.
GdS: O să mai opriţi apa caldă în perioada următoare?
T.T.: Unde sunt probleme și unde nu se plăteşte, da
GdS: Oficialii primăriei dădeau de înţeles că la iarnă nu o să fie nici căldură la asociaţiile cu datorii. Sunteţi hotărât să mergeţi până la capăt sau, din anumite raţiuni, umane sau electorale, le veţi da căldură?
T.T.: Din punctul meu de vedere, ar fi trebuit demult oprită încălzirea în oraş pe perioada iernii pentru neplată. Acum cinci ani, în decembrie, am oprit două sau trei puncte termice. Erau încasări de 1,5 – 2 milioane de lei pe zi. Cu alte cuvinte, omul numai de frică şi de frig plăteşte. Pe perioada de iarnă e mai delicat să opresc sistemul de încălzire. Dacă îl opresc, există riscul de îngheţ şi ferească Dumnezeu! Acum 20 de ani, la această regie îngheţau staţiile de hidrofor şi nu vreau să ajungem acolo.
GdS: Nu mi-aţi răspuns la întrebare…
T.T.: O să oprim la asociaţiile unde nu se plăteşte, pentru că furnizorul nostru mă obligă să-i prezint o garanţie bancară de 14 milioane de lei. Regia este în discuţii cu Banca Comercială Română. Or, dacă eu am prezentat această garanţie şi nu plătesc, mă execută.
GdS: Şi ce garanţii prezentaţi dumneavoastră Complexului?
T.T.: Este cesionarea datoriilor.
GdS: Atunci, de ce mai este nevoie de garanţia bancară?
T.T.: Aşa îmi cere. Regia administrează un patrimoniu al Craiovei. Singurul mijloc fix de valoare este un spaţiu fix. Garanţia va reprezenta cesionarea a 14 milioane de lei.
GdS: Şi ce garanţie primeşte banca pentru această scrisoare?
T.T.: Bănuiesc, din informaţiile neoficiale pe care le am, că banca doreşte o hotărâre de consiliu local prin care primăria să garanteze suma.
GdS: La ce dobândă?
T.T.: Din momentul în care complexul va executa garanţia, va curge şi dobânda. Nu ştiu la cât se ridică dobânda. Nu am ajuns la aceste discuţii. Noi am înaintat contractul cu complexul către bancă.
GdS: De ce nu aţi făcut o licitaţie publică?
T.T.: Noi am mai încercat să obţinem o garanţie şi nu prea s-au grăbit…
GdS: A fost BCR singura bancă dispusă să emită această scrisoare de garanţie?
T.T.: Cam aşa ceva
GdS: Şi primăria ce spune despre această garanţie?
T.T.: Nu am înaintat documentele. Ştiu că suntem în demersuri. Am mai vorbit cu directorul economic. Să vedem până la proba contrarie.
GdS: Deci, Complexul are şi concesiunea datoriilor şi pot executa ei singuri datoriile asociaţiilor şi au garanţia bancară. Pentru ei ar fi mai simplu să execute scrisoarea. De ce a fost totuşi nevoie să concesionaţi datoriile către ei?
T.T.: Cred că nu am fost suficient de explicit. Garanţia o va reprezenta cesionarea acestor creanţe. Banca îmi facilitează dreptul ca să fie de acord Complexul, ca şi garanţie, să-i prezinte banca datoriile pe care le au 15-20 de asociaţii de proprietari, iar ei să le preia.
GdS: Deci, până la urmă, cesionaţi datoriile către bancă…
T.T.: Da.
GdS: Atunci, banca îşi poate angaja executor judecătoresc sau să mandateze firmele de recuperare pe care le deţine să-i execute pe craioveni.
T.T.: Da
GdS: Regia a angajat o firmă de recuperare, patronată de parlamentarul Iulian Urban. Care au fost rezultatele?
T.T.: I-am dat 7,4 milioane de lei şi a recuperat 200.000 de lei într-un an şi am reziliat contractul. Nu ne-a spus motivele pentru care nu a putut recupera. Comisionul a fost de 5%, rezonabil. Am intrat şi noi să facem ca ei. Asociaţia de proprietari acţionează în instanţă proprietarul, cesionează executarea şi o executăm noi. Avem destule cesionări.
GdS: Câte?
T.T.: 422 de dosare la executare, iar pe rol încă 180. S-au executat două-trei apartamente. Sunt cinci executori. Lucrăm cu mai mulţi pentru că sunt multe dosare. Au fost însoţiți şi de personal de la noi. Au început să se sperie când apare executorul la uşă. Nu am fost agresivi. Şi ei zic că vor plăti într-o săptămână.
GdS: Credeţi că veţi obţine scrisoare de garanţie anul acesta?
T.T.: Să vedem ce condiţii pune banca. Regia și Complexul Energetic au făcut demersuri la Ministerul Administraţiei şi la Ministerul de Finanţe pentru a debloca suma de 18 milioane de lei, subvenţia de la buget pe care încă nu am primit-o de un an şi ceva. Guvernul nu a plătit-o. În schimb, primăria ne-a plătit-o. Urmează să se facă o compensare în trei – între noi, Complex şi SNLO.
GdS: Aveţi şi un proces cu Complexul Energetic.
T.T.: Da, mai ales pe parte de penalităţi. Din 170 de milioane, 35 – 40 de milioane sunt penalităţi. Ce ne deranjează pe noi este Legea 175, care a dat posibilitatea proprietarilor ca, dacă îşi achită debitul, să li se anuleze penalităţile. Or, cercul nu s-a închis mai departe. Noi folosim gaz, energie electrică şi apă. Ori mie, cel care îmi furnizează apă fierbinte, Complexul adică, nu-mi şterge datoriile.
GdS: Pe motiv că?
T.T.: Aşa a fost dată legea. Eu intru într-o gaură financiară. Ca să putem aplica legea, avem 700 – 1.000 de dosare pe care le analizează o comisie de la regie, pentru că ei au trecut toată întreţinerea şi trebuie să scoată exact ce este energie termică. Administratorii au adus dosarele în felul acesta. Şi unde avem situaţii de genul acesta le înapoiem dosarele. Craiova are 66.670 de abonaţi. Suma este mică.
GdS: Se plâng proprietarii de apartamente la dumneavoastră?
T.T.: Sunt cazuri, da.
GdS: Cum se fură apa caldă?
T.T.: La noi se fură mai ales pe perioada de iarnă. Am găsit la instalaţia de toaletă racord de la calorifer în WC. Consumul este pe întreaga scară. Noi ne-am sesizat când ne-au spus oamenii că nu au căldură pe casa scării.
GdS: Firmele de repartitoare au măsurat conductele din apartamente pentru a împărţi costurile comune.
T.T.: Nu aş vrea să intru într-un subiect care nu ne aparţine. Regia facturează la nivel de scară. Toate blocurile sunt contorizate. Asociaţia de proprietari împreună cu firma de repartitoare împart costurile pe apartament. Când a venit iufa cu aceste repartitoare, noi am solicitat să montăm aceste repartitoare şi ANRSC nu ne-a dat acceptul. Din punctul meu de vedere, era foarte bine, pentru că aveam un control mai strict.
GdS: Adică?
T.T.: Sunt foarte multe reclamaţii care consideră că plătesc prea mult la încălzire. Noi avem o imagine cât ar trebui să plătească un proprietar pe fiecare tip de apartament, cu una, două sau trei camere: în jur de 0,7 gigacalorie pe cameră, 1,3 la trei camere. Diferenţele apar din cauza felului în care se împarte costul. Sunt foarte multe modalităţi de împărţire a cheltuielilor.
GdS: Nu este o gândire unitară.
T.T.: Legiuitorul a prezentat bine un mod de împărţire. Acum nu ştiu dacă toată lumea le aplică în mod corect. La un punct termic ar trebui să fie aceeaşi cantitate consumată pe apartamente. La Craiova este o avalanşă de cereri de debranşare. Nu am pronunţat avalanşă de 20 de ani. Cred că sunt în jur de o mie. Craiova a avut 76.000 de apartamente branşate. Procentul de debranşare începe să devină alarmant şi pentru veniturile regiei, şi pentru disconfortul celor care rămân branşaţi. 13% s-au debranşat. La nivel de ţară, Craiova stă bine. Alături de Constanţa avem cel mic procent de debranşare. Pe noi ar trebui să nu ne intereseze de ce proprietarul nu are legătură după contorul de la scară. Dar ne-am implicat şi la nivel de apartament. Partea dureroasă este că există zone ale oraşului unde regia a făcut investiţii, de exemplu Craioviţa Nouă, şi legiuitorul a prevăzut recalibrarea sistemului după debranşare. Nu s-a făcut asta, nimeni nu s-a implicat. Este treaba asociaţiei.
GdS: Şi cum se face asta?
T.T.: Pe dormitoare s-au debranşat mai mulţi, ar trebui redimensionate. Să vină o firmă specializată.
GdS: Câți oameni se pot debranşa de pe o scară?
T.T.: Toţi, dar nu trebuie să fie în zona unitară unde nu se pot face debranşări.
GdS: Păi aproape toată Craiova este unitară…
T.T.: Avem cereri şi din zona unitară. Şi vrând-nevrând.
GdS: Dar legal nu se poate…
T.T.: Se debranşează. Mă trezesc în fața faptului împlinit. Fac procesul-verbal după aceea. Sunt firme care îi debranşează ilegal.
GdS: Nu puteţi lua nici o măsură?
T.T.: Nu, pentru că Termoficarea îşi dă un aviz.
GdS: Şi de ce îl daţi dacă este ilegal?
T.T.: Păi dacă mă trezesc cu faptul împlinit, ce să-i mai fac? Eu nu mă pot îndrepta împotriva firmei, doar asociaţia poate să-i dea în judecată pe proprietar şi pe firmă. Oricum, dacă nu se scade cu suprafaţa respectivă legal, regia va factura şi acea suprafaţă, astfel că acel cost se va împărţi la toţi locatarii. De aceea şi acceptăm să dăm avizul, chiar dacă se debranşează ilegal, ca să nu plătească ceilalţi locatari care nu au nici o vină.
GdS: Deci, hotărârea de consiliu cu zonele unitare nu se aplică…
T.T.: Proprietarii de apartamente se fură între ei.
Contorizarea individuală
GdS: Cum merge facturarea individuală?
T.T.: Convenţia-cadru are şi ea o lacună. Trebuie să facem în trei facturarea. În contractul-cadru se spune că se poate încheia contract-cadru de furnizare energie termică individuală sau colectivă, nu scrie individual.
GdS: Contract aveţi deja cu asociaţia.
T.T.: La începutul acestui an, cele 400 de asociaţii le-am chemat la regie, le-am prezentat contractul-cadru şi convenţia individuală. Toată lumea a fost încântată. După o perioadă, ne-am trezit cu adrese că nu doresc convenţii individuale. Până acum s-a discutat cu 190 de asociaţii, din care avem 12-13 care doresc asta. Le-am înaintat contractul, urmând să îl încheiem. Încă nu s-a încheiat nici o convenţie individuală până acum, pentru că pe mine, ca pe furnizior, mă interesează cu ce este dotat apartamentul deoarece s-au făcut modificări la sistemul de încălzire şi trebuie să văd cât facturez. Am făcut măsurători la cei care au dorit din prima. Avem şase echipe care fac măsurători. Există şi aici un impediment. Nu găsim proprietarii.
GdS: La convenţia individuală trebuie să fie de acord toţi proprietarii de pe casa scării?
T.T.: Da.
GdS: Cât îl costă pe proprietar?
T.T.: Nimic. Nu se trage contorul în faţa uşii.
GdS: Şi care este atunci diferenţa, tehnic vorbind, între ce este acum şi convenţia individuală?
T.T.: Nici una. Diferenţa va fi la recuperarea banilor pentru că ne vor plăti direct nouă. În timp, aceste firme de citire a repartitoarelor vor dispărea. Ele vor fi citite de personalul regiei. La încălzire trebuie modificată toată distribuţia pentru a trage contorul în faţa uşii.
GdS: Cine semnează convenţia individuală scapă de asociaţia de proprietari?
T.T.: Da, dar deocamdată este nevoie de asociaţie. Se semnează în trei, pentru că eu nu ştiu ce datorii are un proprietar, lucru pe care îl ştie doar asociaţia. La cele care au fost de acord, putem pune în practică convenţia anul acesta. O să fie o muncă grea pentru regie.
GdS: De ce credeţi că s-au răzgândit asociaţiile?
T.T.: Pentru că nu mai trec banii pe la ele. Nu mai au controlul banilor.
GDS: De ce apar diferenţe între contorul de scară şi sumele declarate de proprietari?
T.T.: Am avut nebunie de reclamaţii, dar după contorizare nu mai este treaba noastră. Nu există diferenţe, cum este la apă caldă sau apă rece. Sunt două aparate, unul pe căldură şi altul pe apă caldă.
GdS: Mai aveţi pierderi pe reţea?
T.T.: Ele sunt de două feluri: volumice sau masice, adică prin spărturi, şi prin transmisie, conducţie şi radiaţie. S-a făcut un bilanţ pe iarna trecută, aprobat de consiliul local. Pierderile mari sunt prin radiaţie. Reţelele au izolaţia degradată şi 20% din energia termică se cedează în spaţiu.
GdS: Se va elimina subvenţia la căldură?
T.T.: Aşa se vorbeşte. La Craiova producem gigacaloria cu 268 de lei. Preţul de facturare este 194 de lei. Subvenţia este diferenţa între preţul de producţie şi cel de facturare. Din subvenţie, 55% vin de la bugetul local şi 45% din bugetul de stat. Dacă ar dispărea total subvenţia, am avea o creştere de 30-40% a preţului, nu de 150%.
GdS: Este vorba de preţul pe o singură gigacalorie…
T.T.: Nu prea se consumă două gigacalorii la un apartament. Noi trăim din aproximativ 90 de lei de la gigacalorie.
GdS: Veţi face concedieri?
T.T.: De la înfiinţare, regia a avut circa 750 de oameni. Nici nu a dat afară, nici nu a angajat peste. Este omul şi locul. Dacă merge debranşarea aşa, este greu. Vedem după 1 septembrie când expiră perioada de debranşare.
GdS: Alte instituţii sau firme au datorii la dumneavoastră?
T.T.: Ele reprezintă puţin. La instituţiile de stat mai sunt întârzieri, dar suma este mică, aproximativ 1,5 milioane de lei. Vara aceasta am primit o sumă mică de la primărie şi bugetul de stat pentru investiţii, cam 1,6 milioane de lei.
GdS: Aţi recuperat vreun leu de la Distrigaz pentru explozia din Lăpuş?
T.T.: Se reactualizează suma şi suntem în fază de executare. Este vorba de vreo 600.000 de lei. Nu am găsit înţelegere referitor la această sumă. Am solicitat compensare, dar nu au vrut.
GdS: Care este cea mai uzuală metodă de furt la căldură?
T.T.: Cea mai uzuală metodă de furt la căldură este la cel care se debranşează şi îşi pune centrală pe gaze, dar conectează doar bucătăria şi sufrageria. Caloriferul din dormitor, rămâne pe termoficare. De fapt se fură între ei…
GdS: Cât este mit şi cât realitate metoda de înşelare a repartitorului cu prosopul ud pus pe calorifer?
T.T.: Este posibil. Aceste repartitoare nu măsoară o cantitate de energie termică, contorul măsoară asta. El măsoară temperatura. Eu, dacă puteam monta repartitoare, veneam cu distribuţie pe orizontală. Este o asociaţie în Craiova care a cerut contoare la uşă. Mi-au zis că o fac pe cheltuiala lor. Eu le-am spus că nu pot să cumpăr eu contorul. El se pune la uşă.
GdS: Spuneaţi că nu se poate…
T.T.: Nu pot să-l cumpăr eu, dar, dacă asociaţia îşi face sistemul pe cheltuiala ei, se poate. Nu pot investi nişte bani.
GdS: Şi cât ar costa acest lucru la nivel de scară?
T.T.: Cam 5.000 de lei instalaţia. Contorul i-ar costa mai mult.
