Tinerii din Dolj dau năvală la ţară

Reprezentanţii Camerei Agricole Dolj au anunţat ieri că, după încheierea sesiunii de depunere de proiecte din luna iulie pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri“, Camera doljeană a fost prima la nivel naţional, cu 200 de proiecte, în valoare totală de 3.509.000 de euro. „Numărul de proiecte întocmite de Camera Agricolă Dolj a depăşit numai la această sesiune cifra de 145 de proiecte întocmite în anul 2010 la cele două sesiuni. Prin acest program, tinerii fermieri pot primi finanţare de până la 25.000 de euro. De asemenea, valoarea veniturilor proprii ale Camerei Agricole Dolj din acordarea serviciilor de întocmire proiecte s-a dublat faţă de anul precedent. Pentru această sesiune de depunere de proiecte au fost alocate 50 de milioane de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, buget care a fost depăşit de valoarea proiectelor depuse de tinerii fermieri, aceasta ajungând la valoarea de aproximativ 83,5 milioane de euro. Au fost depuse 4.083 de proiecte conforme la nivel naţional şi pentru prima dată proiectele depuse vor intra într-un proces de selecţie pe baza punctajelor obţinute“, a declarat directorul Camerei, Laurenţiu Ivanovici.
Următoarea sesiune pentru depunerea proiectelor va avea loc în perioada 1 – 30 noiembrie 2011. Pentru această sesiune, potenţialii beneficiari ar putea obţine un sprijin financiar crescut, cuprins între 12.000 şi 40.000 de euro/exploataţie agricolă. Datorită acestei posibile creşteri a finanţării, mulţi fermieri au amânat depunerea proiectelor pentru a beneficia de un sprijin mai mare, a mai spus Ivanovici. Directorul Camerei a anunţat că sesiunea din octombrie pentru finanţarea fermelor de subzistenţă pe Măsura 141 a fost amânată pentru anul viitor, 20.000 de astfel de ferme din Dolj încadrându-se în criteriile de eligibilitate. Acest lucru este posibil ca urmare a faptului că, înainte de demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, 31 de localităţi din Dolj sunt declarate ca fiind din zone defavorizate de condiţii naturale specifice. Localităţile din această categorie prezintă vaste suprafeţe nisipoase, conducând astfel rapid la apariţia secetei edafice şi afectând astfel recoltele. Ariditatea edafică se manifestă prin uscarea excesiv de prelungită a profilului de sol, prăfuirea şi distrugerea structurii stratului arat. Aproape jumătate din suprafaţa României este încadrată într-o zonă defavorizată.