Ştiinţa, echipa suporterilor craioveni, poate recăpăta simbolurile şi palmaresul fără să apeleze la Adrian Mititelu
Veste-bombă pentru suporterii Universităţii Craiova! Ştiinţa îşi poate recăpăta simbolurile şi palmaresul fără să apeleze la actualul finanţator al echipei de fotbal, Adrian Mititelu. Universitatea poate reveni la ceea ce a fost cândva, adică echipa studenţilor craioveni, clubul de fotbal al comunităţii. Înfiinţat în 1948, clubul s-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar (CSU) Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România (ANSR). În 1950, echipa a fost redenumită Ştiinţa Craiova, iar din 1966, clubul se numeşte Universitatea Craiova. A câştigat de patru ori campionatul (1974, 1980, 1981, 1991) şi de şase ori Cupa României (1977, 1978, 1981, 1983, 1991, 1993). În sezonul 1982-1983, a fost prima echipă din România calificată în semifinalele Cupei UEFA şi a fost la un pas de marea finală. Practic, marea performanţă a clubului din Bănie a avut loc înainte de 1990. După 1990, Ministerul Învăţământului, de care aparţinea echipa, nu a mai avut bani să susţină fotbalul. Multă lume se întreabă: cum a ajuns Universitatea Craiova în proprietate privată. Parcurgând firul anilor, am ajuns la o concluzie surprinzătoare. Iată ce povesteşte despre episodul „privatizării“ Corneliu Andrei Stroe, preşedintele Universităţii în perioada respectivă:
„Din 1992, secţia de fotbal a Clubului Sportiv Universitatea Craiova s-a separat de celelalte, dar activa tot sub egida Ministerului Învăţământului, fiind coordonată de Senatul Universităţii din Craiova. Din 1994, nu au mai fost resurse financiare pentru susţinerea activităţii. S-a apelat la finanţarea privată, dar nu s-a făcut vreun act privind transformarea clubului în societate pe acţiuni şi vânzarea acesteia. Universitatea din Craiova a renunţat pur şi simplu să mai finanţeze clubul de fotbal“. Practic, din 1994 s-a trecut la finanţare privată, fără ca să fi cumpărat cineva clubul care făcuse marile performanţe în anii ‘70-’80.
Clubul nu a fost cumpărat niciodată
În anii ‘90, înfiinţarea unei societăţi comerciale pe acţiuni cu patrimoniu de stat în scopul privatizării era realizată prin Hotărâre de Guvern (HG). Nu am găsit în arhive o HG care să reglementeze înfiinţarea unei societăţi comerciale care să patroneze clubul de fotbal Universitatea Craiova. Prima societate de acest gen este Universitatea Club Fotbal SA, patronată de un grup de oameni de afaceri locali în fruntea cărora se afla George Ilinca. Au urmat Gheorghe Neţoiu, Dinel Staicu şi Adrian Mititelu. Interesant este că, în 1997, Fotbal Club Universitatea Craiova figura printre instituţiile care funcţionează „în subordinea“ Ministerului Educaţiei Naţionale. În HG nr. 690/6 noiembrie 1997 figurează la poziţia 6 Clubul Sportiv „Universitatea“ Craiova – care funcţionează cu venituri extrabugetare şi de la bugetul de stat, iar la poziţia 22 Fotbal Club „Universitatea“ Craiova – care funcţionează cu venituri extrabugetare. Toate modificările apărute ulterior (HG nr. 57/1998, HG nr. 30/1999, HG nr. 101/1999 şi HG nr. 85/2000) nu fac referire la lista în care apare şi Fotbal Club Universitatea Craiova. Ulterior, HG nr. 23/2001 abrogă HG nr. 690/1997. În noua HG, pe lista unităţilor subordonate nu mai apare Fotbal Club Universitatea Craiova. Interesant, nu? Alt lucru ciudat: nici un club sportiv studenţesc din ţară, din cele aflate în prezent pe lista Ministerului Educaţiei, nu are secţie de fotbal.
Acest lucru este confirmat de directorul Clubului Sportiv „Universitatea“ (CSU) Craiova, Pavel Badea. „De cinci ori am solicitat în scris înfiinţarea unei secţii de fotbal, dar nu mi s-a aprobat“, a spus Pavel Badea.
Soluţia: în curtea primăriei
Pavel Badea a spus că autorităţile locale pot să înfiinţeze oricând o echipă care să evolueze sub denumirea „Universitatea“: „Consiliul Local (CL) Craiova poate înfiinţa o secţie în cadrul Sport Club Municipal (SCM), iar noi putem realiza o asociere cu ei. Aşa am procedat în cadrul echipelor de baschet, volei şi handbal ale CSU Craiova, sub denumirea Sport Club Municipal (SCM) Universitatea Craiova“. CSU Craiova are înregistrată la OSIM sigla şi culorile alb-albastru, care coincid cu cele din perioada de glorie a Universităţii Craiova. Mai mult, CSU are şi legitimitatea echipei universitare craiovene, fiind o echipă a studenţilor. Actuala societate care finanţează echipa de fotbal – Fotbal Club „U“ Craiova SA – nu are nimic în comun cu Universitatea din Craiova, Ministerul Învăţământului sau echipa studenţilor craioveni. Mai mult, nici sigla nu coincide cu cea a Universităţii din perioada de glorie. Leul a apărut pe stema echipei de fotbal după marile succese din 1983.
Ce simbolizează stema Universităţii
Cum s-a născut ultima stemă a Craiovei? Arhitectul Radu Ionescu este în prezent preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) – filiala teritorială Oltenia. În 1983, era un tânăr arhitect care lucra la Institutul de Proiectări Judeţene (IPJ) Dolj. „Universitatea aducea deja mari echipe pe Central, iar delegaţiile străine veneau cu tot felul de fanioane. Noi nu prea aveam. A venit ordin de la partid să concepem şi noi un simbol al echipei. Din colectivul care a conceput acea stemă făceau parte ing. Ion Crăciunescu, arh. Cristian Ciomu şi subsemnatul. Am ales un leuşor care simbolizează forţă şi este o zodie puternică, căruia i-am pus într-o lăbuţă o sabie, iar cu o labă din spate stătea pe o minge de fotbal – ca să avem legătura cu echipa. Leul a fost încadrat de cinci „U“ concentrice, la care am ajuns pornind de la cele cinci cercuri olimpice. Acum se poate reproduce uşor stema, se face pe calculator. Atunci era anevoios: aplicam un sistem de site pentru a reproduce stema. Totodată, am conceput şi o mascotă, un leu care face cu ochiul. Trebuia să fie o păpuşă, însă nu s-a depăşit stadiul de reprezentare grafică“, a povestit Radu Ionescu. Actuala stemă a Universităţii Craiova nu seamănă cu cea din anii ‘80, care se poate vedea pe fanioanele vremii. Aşadar, suporterii pot avea echipă de fotbal a comunităţii care să evolueze sub numele de SCM Universitatea Craiova şi care să adune la un loc toate simbolurile care au făcut istorie: stema, stadionul, studenţii, performanţa. Aceste simboluri au făcut istorie, nu societatea comercială Fotbal Club „U“ Craiova SA, aflată la un pas de faliment.
Dincă se abţine
Viceprimarul Craiovei, Mărinică Dincă, nu a dorit să comenteze pe marginea clubului de fotbal. „Am văzut foarte multe speculaţii şi m-am abţinut de la orice tip de declaraţie pentru că am constatat că sunt interese personale, orgolii, diverse scenarii care se pun în practică. Legat de Universitatea Craiova, până când nu va apărea o soluţie, nu are rost să discutăm şi nu pot să fac nici un fel de comentarii“, a spus Dincă. Acesta a vorbit doar de SCM, clubul din subordinea primăriei. „Avem o certitudine legată de SCM, în sensul că susţinem sportul în limita posibilităţilor. Dar şi aici putem discuta doar despre buget, de cum vom împărţi banii între secţii. Nu sunt eu managerul“, a explicat viceprimarul, fără să răspundă exact dacă vor mai fi păstrate toate cele cinci echipe.
Stoian: Legal se poate înfiinţa secţie de fotbal
Nici directorul Sport Club Municipal, Nicu Stoian, nu crede că are vreo putere de decizie. „Nu s-a luat în calcul înfiinţarea unei secţii de fotbal. Eu luni am fost la viceprimar, unde am discutat despre problemele bugetului clubului. Eu sunt doar un executant, nu eu iau deciziile, deci nu pot comenta“, a spus Stoian. Întrebat dacă, legal este posibilă înfiinţarea unei secţii de fotbal la SCM Craiova, directorul clubului a fost tranşant. „Da. Printr-o hotărâre de consiliu local, apoi se alocă bani. Dar, repet, nimeni dintre şefii mei nu a venit să spună măcar aşa, ca aluzie. Eu ştiu că trebuie să lupt pentru cele cinci echipe de sală“, a precizat Stoian. El a spus că în ţară două consilii locale, din Târgu Mureş şi Braşov, au decis să înfiinţeze secţii de fotbal, finanţate de la bugetul local.
