Asociaţia „Une Famille Un Toit 44“ a venit în Dolj pentru a descoperi posibilităţi de muncă în ţara natală pentru romii aflaţi în Franţa
O delegaţie din Nantes a efectuat ieri o vizită în judeţul Dolj, în încercarea de a găsi un loc de muncă pe meleagurile natale românilor aflaţi în Franţa. Vizate au fost localităţile Sălcuţa, Mârza şi Vârtop, iar principalii beneficiari ai acestei acţiuni au fost romii. Călătoria până la destinaţie le-a oferit însă francezilor ocazia de a vedea cum este viaţa la ţară în România. Cei şase-şapte kilometri de drum neasfaltat, măgarii care păşteau pe marginea drumului şi porcii care dormeau la soare în faţa curţilor au fost imaginile pe care le-au putut admira francezii. La Sălcuţa şi Mârza, vizitatorii au aflat că romii de aici plecaţi în Franţa trăiesc în suburbiile Parisului şi în Lyon şi că nu au de ce să se întoarcă înapoi.
„Chiar nu există o posibilitate de a le oferi o muncă agricolă? De a avea o proprietate, de a putea realiza un venit?“, au fost primele întrebări ale francezilor. „Au pământ, dar lipsa mijloacelor de producţie face ca terenul să rămână nelucrat. Înainte de Revoluţie lucrau la CAP, acum aleg să meargă în străinătate pentru că acolo se trăieşte mai bine şi, poate, mai uşor“, a explicat primarul din Sălcuţa, Ion Pavel.
Cât timp la primărie se dezbăteau problemele romilor, peste stradă, la cârciuma din comună, cei vizaţi îşi făceau siesta de dimineaţă la o bere. Francezii au vizitat apoi şcoala şi grădiniţa din Mârza, unde majoritatea copiilor sunt de etnie romă. S-au interesat de sistemul de învăţământ, însă au aflat că romii nu prea pun accent pe carte, pentru că „ei cred că nu-i ajută în viaţă“.
„Vă aducem forţă de muncă, ne daţi producţia?“
La Vârtop, francezii mai fuseseră şi cu alte ocazii, aşa că erau obişnuiţi cu zona, însă nici o vizită nu se concretizase cu demararea vreunui proiect. Acum, delegaţia a avut un scop precis: repatrierea a şapte familii de etnie romă originare din Vârtop şi care trăiesc la Nantes. Dar pentru asta, acestora ar trebui să li se ofere o alternativă pentru a-şi câştiga existenţa în comuna natală. „Există vreun proiect în domeniul agriculturii? Putem găsi aici o asociaţie care să ne pună pământul la dispoziţie pentru a investi în agricultură, în creşterea animalelor? Am putea înfiinţa o livadă? Fructele le putem trimite direct în Franţa. Sau poate facem o fabrică de conserve ca să creăm locuri de muncă“, au fost ideile francezilor pentru a veni în sprijinul comunităţii rome din această zonă.
Răspunsuri concrete nu au primit, ci doar obişnuitul „să vedem ce putem face“. Francezii s-au oferit să le cumpere romilor şi vaci şi au cerut pământ pentru păşune. Au rămas apoi uimiţi că din 2.800 ha de teren, aproape 1.000 sunt necultivate, din lipsa banilor, a forţei de muncă sau a mijloacelor necesare. S-au mirat şi când au aflat că la serele de la Işalniţa se strică legumele pentru că nu are cine să le culeagă, dar au oferit rapid soluţia: „Vă aducem noi forţă de muncă, dar ne daţi producţia?“.
Duşuri pentru romi, la stadion
Primarul din Vârtop a pus şi problema vestiarelor de la terenul de fotbal, pe care francezii se angajaseră să le facă la precedenta lor vizită. Suma vehiculată atunci, 80.000 de euro, i-a făcut să dea înapoi. „Poate facem, dar fără duşuri, să fie mai ieftin“, a spus şeful delegaţiei din Nantes. „Ce 80.000 de euro, cine a spus atât? Cu 5-6.000 de euro se pot face“, a fost răspunsul primarului Constantin Barbu.
Francezii au însă o idee fixă: tot ceea ce fac trebuie să fie util pentru comunitatea romă şi să ofere un loc de muncă. „Le construim cu ajutorul romilor, dar duşurile se pot folosi şi atunci când nu este meci de fotbal? Pentru cei care nu au baie în casă“, a fost varianta oaspeţilor, care a atras zâmbete în sală. „Păi cine are baie în casă aici? Nimeni. În cazul ăsta, faceţi mai bine baie comunală! Dar cine plăteşte curentul, că eu nu“, a fost varianta primarului.
Uimirea francezilor: „Se dă bacşiş în spitale?“
Marea nedumerire a francezilor a fost legată de sistemul medical din România. „Cum este organizată sănătatea aici, pentru că romii se plâng că e greu să primească în România îngrijiri medicale şi de asta vin în Franţa?“. „Nu este adevărat, şi aici au acces la sănătate, dar spun aşa pentru a li se accepta şederea în ţara dumneavoastră“, a explicat primarul din Sălcuţa, Ion Pavel.
„Dar este adevărat că pentru a primi îngrijiri medicale mai bune trebuie să plăteşti? Se dă bacşiş în spitalele din România?“, au insistat francezii. Răspunsul a fost ocolit de cei prezenţi la întâlnire, care i-au convins până la urmă pe francezi că oricine poate beneficia în România de asistenţă medicală.
Delegaţia din Nantes şi-a încheiat periplul prin Dolj cu speranţa că mesajul transmis a fost bine înţeles şi că, în scurt timp, va primi semnalele dorite pentru realizarea proiectului „Consolidation de projets de vie en Roumanie“.
