Spaniolii care lucrează pe partea română a podului de la Calafat sunt mai buni decât ai bulgarilor. Aceasta este concluzia vizitei comune a miniştrilor transporturilor din România şi Bulgaria pe şantierul de pe cele două maluri ale Dunării. Supărat pe întârzierile la lucrările de pe malul vecin, ministrul român a ameninţat constructorul spaniol al bulgarilor că îl va da în judecată.
Lucrările la podul de la Calafat sunt întârziate, de data aceasta nu pe malul românesc al Dunării, ci pe cel bulgar. Cele două firme de construcţii spaniole (Azvi în România şi FCC în Bulgaria – n.r.) au ajuns în stadii diferite ale contractelor pe care le-au obţinut. Dacă, până acum, firma care lucra în România era oaia neagră a proiectului podului, acum problemele s-au mutat la constructorul spaniol din Bulgaria.
Ameninţaţi de fostul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, că vor fi penalizaţi dacă nu pun osul la treabă, cei de la Azvi s-au trezit din letargie, şi-au angajat subcontractori şi au dat bice. Astfel că, pe parte de infrastructură pe teritoriul românesc, gradul de realizare a proiectului a ajuns la 60% în ceea ce priveşte drumul ce face legătura cu podul, şi 30% la cea feroviară. În ce stadiu sunt constructorii spanioli din Bulgaria nu se ştie cu exactitate, dar un lucru e sigur. Nu vor finaliza podul peste Dunăre în iunie anul viitor, atunci când va fi gata infrastructura din România.
Ameninţaţi cu procesul
Pentru a vedea care este stadiul exact al lucrărilor pe cele două maluri ale Dunării, ministrul transporturilor român, Anca Boagiu, şi cel bulgar, Alexandr Tsvetkov, au vizitat ieri şantierul şi au căzut de acord că trebuie să strângă rândurile pentru ca proiectul să fie finalizat la timp. Anca Boagiu a declarat că ministerul va acţiona în instanţă constructorul părţii bulgare, firma FCC, pentru recuperarea costurilor suplimentare de cinci milioane de euro strânse până în prezent ca urmare a întârzierilor lucrărilor pe partea bulgară. „Dacă FCC nu definitivează lucrările, ar însemna ca partea română să intre cu lucrările în conservare, ceea ce presupune costuri suplimentare. Vom fi nevoiţi să acţionăm compania în instanţă. Am comunicat constructorului părţii bulgare că toate sumele pe care le acumulăm din partea lor vor fi recuperate în instanţă de statul român“, a precizat Boagiu. „Din ceea ce am văzut până acum, sunteţi în întârziere şi încercăm să găsim soluţii ca lucrările să fie în grafic“, i-a spus Boagiu omologului său bulgar, precizând că prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor până în 2012, pe care partea bulgară a cerut-o, aduce prejudicii părţii române.
Ministrul bulgar al transporturilor, Alexandr Tsvetkov, a declarat că FCC a cerut, în urmă cu câteva săptămâni, o prelungire a termenului de execuţie a lucrărilor cu câteva luni. Întârzierile cauzate de constructorul părţii bulgare au fost cauzate de schimbarea soluţiilor tehnice.
„Acum, prelungirea pentru constructorul FCC este de şase luni, respectiv până în 2012, însă noi ne-am exprimat poziţia să nu acceptăm şi am insistat ca în termen de o lună să fie pus la dispoziţie un pachet de măsuri pentru ca termenul să fie respectat“, a afirmat ministrul bulgar. Ambele declaraţii au fost făcute pe malul bulgăresc al Dunării. Ajunşi la Calafat, ministrul bulgar i-a întrebat pe inginerii şi consultanţii angajaţi de partea română dacă sunt siguri că vor termina lucrările în iunie anul viitor. „Sigur terminăm“, a venit răspunsul. „Sună optimist“, a replicat ministrul bulgar. Boagiu i-a spus că poate folosi expertiza acestora astfel încât proiectul să fie finalizat la timp. „Nu vreau să dau vina pe nimeni, nu este o competiţie între cele două ţări, vreau să avem un pod. De ce au întârzieri? Întrebaţi-i pe ei. Avem tot interesul ca lucrările întârziate să fie urgentate“, a spus Boagiu. Un reprezentant al Azvi prezent la întâlnirea de pe malul românesc a precizat pentru GdS că una dintre marile probleme întâmpinate de conaţionalii săi care lucrează în Bulgaria a fost vremea rece. „Au fost ierni grele, Dunărea s-a umflat şi nu au putut lucra. A fost nevoie să vină cu o nouă soluţie“, a spus acesta.
Podul de la Calafat, în cifre
Partea română a podului Calafat-Vidin cuprinde 8,7 km infrastructură rutieră, dintre care 3 km la standarde de autostradă cu două benzi pe fiecare sens de mers şi patru pasaje superioare. Totodată, mai cuprinde 3,6 km de cale ferată simplă electrificată.
Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 66,9 milioane de euro, fără TVA, din care finanţarea Comisiei Europene este de 33,8 milioane de euro, restul banilor fiind asiguraţi de la bugetul de stat.
Lucrările de pe teritoriul României au început în 2009, iar termenul de finalizare al acestora este iunie 2011.
