Cei mai mulţi doljeni aleg cariere în domeniul teoretic

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Deşi piaţa muncii cere mai mulţi oameni pregătiţi în domeniul tehnologic, de cele mai multe ori doljenii aleg licee cu profil teoretic, care le permit ulterior să-şi continue cariera cu studii superioare. Ulterior, doar 28% dintre angajaţii olteni spun că lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit. Ce ar fi de făcut?

Potrivit unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS) privind caracteristicile forţei de muncă din Oltenia, numai 28% dintre salariaţii la nivel de regiune au declarat că lucrează în domeniul pentru care s-au format. „Rezultatele cercetării nu sunt îmbucurătoare. Se irosesc resursele publice şi private, iar produsul - absolventul - are puţine şanse să se încadreze pe piaţa muncii în meseria pentru care s-a format. Există o ruptură între sistemul educaţional şi piaţa muncii“, a spus Dumitru Costin, din partea BNS, atunci când rezultatele au fost date publicităţii. De altfel, ruptura dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii a fost sesizată de mai multe studii recente făcute pe această temă. Pornind de la această constatare, analiştii se întreabă cum este făcută selecţia în prima etapă a orientării profesionale, învăţământul liceal. Iată ce spune Alexandru Gâdăr, inspector şcolar general adjunct al ISJ Dolj: „Există Consiliul Local de Dezvoltare Profesională Şcolară (CLDPS), care funcţionează din 1999. Pe baza planului local de acţiune, care cuprinde date despre piaţa muncii şi, dezvoltarea economică, se realizează o imagine, o prognoză a ceea ce se întâmplă în următorii patru-cinci ani. Astfel, vom şti pe ce bază vom înfiinţa clasele a IX-a. În CLDPS, sunt şi reprezentanţi ai patronatelor“. Conform procedurilor, Ministerul Educaţiei aprobă un număr de clase pe judeţ, care este analizat în CLDPS. Alexandru Gâdăr susţine că pe baza studiilor este propusă repartizarea profilurilor. „Colaborarea dintre ISJ Dolj şi CLDPS este foarte bună. După o analiză atentă, propunerea CLDPS este aprobată de Consiliul de Administraţie al ISJ. Apoi se fac înscrierile“, a spus acesta. Pentru profesorii care nu mai au obiectul muncii, pentru că profilurile lor au fost desfiinţate în zona în care activează, ministerul oferă posibilitatea transferului şi a reconversiei profesionale.

Care sunt propunerile în învăţământul preuniversitar doljean

Să analizăm propunerea de clase a IX-a pentru anul şcolar 2010 - 2011. Avem 217 clase, din care cele mai multe pentru profilul tehnologic - 117, urmate de teoretic - 88 şi vocaţional - 12. La profilul tehnologic, avem 62 de clase propuse pentru tehnic, 34 - pentru servicii şi 21 - pentru resurse. În ce priveşte zona teoretică, avem propuneri de 59 de clase pentru profil real (matematică-informatică şi ştiinţe naturale) şi 29 de clase de profil uman. Pentru filiera vocaţională, se propun 12 clase, din care cinci cu profil sportiv, câte două cu profil teologic, arte vizuale şi pedagogic şi una cu profil de muzică. Aşadar, din analiza făcută de CLDPS, rezultă că economia Olteniei cere în primul rând specializări cu profil tehnologic şi mai puţin cu profil teoretic. Cu toate acestea, reprezentanţii ISJ spun că elevii se orientează mai mult spre învăţământul teoretic. „Puţini sunt cei care aleg să meargă spre profilul tehnologic din proprie iniţiativă. De obicei, vin aici doar dacă media nu le permite să meargă la profilul teoretic. De obicei aleg serviciile“, a spus Daniela Ilie, referent de specialitate în cadrul ISJ Dolj. Potrivit acesteia, cei mai mulţi dintre elevii care aleg profilul teoretic vor să urmeze apoi Filologia, Ştiinţele Economice, Dreptul sau Academia de Poliţie.
După ce expiră perioada de înscriere, liceele îşi redistribuie elevii. „Dacă nu se completează clasele, de obicei liceele îşi reorientează elevii. Trebuie să fie minimum 15 elevi ca să formeze o clasă. Acestea se fac în funcţie de costurile de şcolarizare pe elev“, a mai spus Daniela Ilie. Aceasta spune că, de obicei, la profilul teoretic se ocupă toate locurile, în timp ce multe dintre clasele de la profilul tehnologic se desfiinţează, din lipsă de elevi.

Unde greşim?

Revenind la studiul BNS, acesta remarcă faptul că absolvenţii cu profil tehnic în Oltenia au o pondere mai mare în totalul absolvenţilor învăţământului liceal decât pe plan naţional. Spre exemplu, în 2009 au absolvit liceul circa 23.000 de persoane, din care peste 9.000 au terminat licee cu profil tehnic. Practic, 39% din absolvenţi sunt de profil tehnic, în timp ce procentul previzionat ar fi trebuit să fie mult mai mare. Şcolile postliceale sunt foarte slab reprezentate, numărul absolvenţilor scăzând de la an la an. În 2009, în toată Oltenia absolviseră şcoli postliceale doar 1.600 de persoane şi nici o persoană în domeniul construcţiilor de maşini. Şcolile de arte şi meserii - fostele şcoli profesionale - atrag numărul cel mai mare de elevi în învăţământul tehnic preuniversitar în Oltenia. Spre exemplu, în 2005, numărul absolvenţilor de şcoli de arte şi meserii cu profil în construcţia de maşini a fost de peste 3.800. În 2009, numărul acestora scăzuse la circa 1.800. Aşadar, unde greşim?