Potrivit proiectului de lege propus de executiv, termenele în procese vor fi mai scurte, citarea va fi simplificată, nu se mai poate face recurs în cazul contravenţiilor, iar infractorii care îşi recunosc vina primesc pedepse mai mici cu o treime
Guvernul a aprobat vineri proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionarii proceselor. Supranumit şi „Legea micii reforme în justiţie“, acest act normativ ar avea menirea de a scurta durata proceselor civile şi penale şi de a reduce costurile în domeniul justiţiei. Proiectul a fost trimis parlamentului spre dezbatere şi aprobare în procedură de urgenţă.
Fără recurs la contravenţii
Prin noile reglementări se preconizează instituirea obligaţiei judecătorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta.
„Nu vom mai avea termene în instanţă din trei în trei luni sau, uneori, chiar din şase în şase luni – depinde de nivelul instanţei -, ci, dimpotrivă, chiar în aceeaşi săptămână putem avea două sau trei termene pentru a soluţiona mai repede procesele aflate pe rolul instanţelor de judecată“, a explicat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de vineri a executivului.
De asemenea, în scopul scurtării proceselor, a fost instituită regula potrivit căreia dacă unei persoane i s-a înmânat personal sau prin reprezentant citaţia pentru un termen de judecată, va fi prezumat că are cunoştinţă şi de termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia a fost înmânată.
Prin proiect se mai propune şi extinderea sferei competenţei teritoriale a executorilor judecătoreşti la nivelul circumscripţiei curţii de apel.
Altă modificare constă în eliminare căii de atac a recursului împotriva unei hotărâri prin care judecătoria soluţionează plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a unei sancţiuni. Plângerile în materie contravenţională, de competenţa judecătoriei, urmează a fi soluţionate doar de către această instanţă, în primă şi ultimă instanţă. Măsura are scopul de a nu aglomera rolul instanţelor de judecată, a afirmat premierul, arătând că în 2009 au fost 174.000 de cauze la judecătorii şi la instanţele superioare, cele mai multe fiind plângeri împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a amenzilor pentru nerespectarea regulilor de circulaţie.
Tot în primă şi ultimă instanţă vor fi soluţionate de judecătorii şi cererile evaluabile în bani, în valoare de până la 2.000 de lei. Cu alte cuvinte, nu va exista o cale de atac la aceste cereri, al căror cuantum este foarte scăzut.
Evacuările sunt interzise pe perioada iernii
O modificare importantă a fost adusă şi în ceea ce priveşte executarea silită. „Din raţiune umanitară şi de protecţie socială am decis să instituim interdicţia evacuării din imobilele cu destinaţie de locuinţă, pe perioada iernii, pentru a nu trimite omul în stradă în această perioadă. Între 1 decembrie şi 1 martie nu pot avea loc aceste evacuări, cu excepţiile strict menţionate, şi anume în situaţiile în care cel care solicită evacuarea nu are el o locuinţă“, a afirmat primul-ministru.
Potrivit expunerii de motive care însoţeşte proiectul de lege, prin excepţie se va putea proceda la evacuare şi în perioada iernii, în cazul în care creditorul face dovada că el şi familia sa nu au la dispoziţie o locuinţă corespunzătoare, ori că debitorul şi familia sa au altă locuinţă corespunzătoare în care s-ar putea muta imediat. Dispoziţiile nu se aplică în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv o locuinţă, fără nici un titlu, şi nici celor care au fost evacuate pentru că pun în pericol relaţiile de convieţuire sau tulbură în mod grav liniştea publică.
Pentru a fi evitate executările silite abuzive şi cheltuielile de executare excesive raportat la valoarea datoriilor, guvernul propune „ca urmărirea imobiliară pentru creanţe a căror valoare nu depăşeşte 5.000 de lei să nu poată fi efectuată, decât dacă debitorul nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are bunuri urmăribile, dar acestea nu pot fi valorificate“.
Recunoaşterea faptei reduce pedeapsa cu o treime
O instituţie nouă introdusă prin proiectul de lege se referă la recunoaşterea vinovăţiei. Concret, dacă un inculpat îşi recunoaşte vinovăţia în faţa instanţei de judecată şi spune că probele care au fost administrate în faza de urmărire penală sunt corecte, procesul se încheie şi se reduce pedeapsa cu o treime sau se diminuează cu o pătrime amendă, dacă sancţiunea constă în aplicarea unei amenzi, a arătat premierul Emil Boc.
De asemenea, actul normativ instituie procedura împăcării părţilor, care înlătură răspunderea penală, pentru un anumit gen de infracţiuni de o gravitate mai redusă.
„Nu ne interesează ca oamenii să meargă în neapărat puşcărie. Dacă se realizează împăcarea părţilor, se poate realiza înlăturarea răspunderii penale, evident, şi cu soluţionarea părţii civile şi a pretenţiilor materiale“, a arătat primul-ministru.
Divorţ mai simplu prin acordul părţilor
Potrivit amintitului proiect de lege, divorţul s-ar putea realiza prin acordul părţilor şi atunci când cuplul are copii minori, dacă cei doi soţi ajung la un acord în procesul de mediere.
„La divorţ, în momentul de faţă noutatea suplimentară o constituie faptul că se poate realiza divorţul prin acordul părţilor şi în situaţia în care există minori. Astăzi, (…) divorţ prin acordul părţilor se poate realiza numai când nu există minori şi nu a trecut mai mult de un an de la încheierea căsătoriei“, a declarat premierul Emil Boc.
Proiectul de lege prevede posibilitatea ca, în materie comercială şi în cauzele de divorţ, inclusiv în cazul în care din căsătorie au rezultat copii minori, să se recomande părţilor medierea. Părţile vor participa la o şedinţă gratuită de informare asupra avantajelor medierii, la finalul căreia pot lua decizia de a continua soluţionarea litigiului prin mediere sau de a reveni în instanţă.
„Proiectul de lege pe care l-am adoptat astăzi (vineri – n.r.) în guvern este un pas înainte, o reformă importantă în domeniul justiţiei“, a subliniat ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. Acesta a menţionat că noul act normativ presupune 42 de modificări ale Codului de procedură civilă, 61 în Codul de procedură penală, 3 în Codul penal, una la Codul familiei şi şase asupra Legii privind organizarea judiciară.
Pedepse cu executare pentru corupţie
Proiectul Legii micii reforme în justiţie mai includea şi interzicerea pedepselor cu suspendare în cazul faptelor de corupţie. Drept urmare, instanţele nu vor mai putea pronunţa decât pedepse cu executare în cazul dosarelor de dare sau luare de mită, trafic de influenţă ori primire de foloase necuvenite aflate pe rol la data intrării în vigoare a acestei legi.
