În încercarea de a avea un trai cât mai bun, tot mai multe persoane se gândesc să plece la muncă în străinătate. Totuşi, specialiştii în resurse umane atrag atenţia asupra faptului că pentru a obţine şi a păstra un loc de muncă în afara ţării e nevoie de multă seriozitate.
Deciziile politice din ultima perioadă şi-au pus semnificativ amprenta asupra pieţei muncii. „De când s-a aprobat mărirea TVA-ului şi scăderea salariilor bugetarilor, a crescut interesul pentru găsirea unui loc de muncă în străinătate“, a declarat Petru Meran, directorul Euro Medical Jobs, agenţie de recrutare, selecţie şi plasare de personal sanitar. Ceea ce îi ţine însă în loc pe majoritatea celor interesaţi este lipsa banilor necesari pentru a pleca.
Cei care vizează un loc de muncă în străinătate trebuie să aibă în vedere faptul că nu e tocmai uşor. „Indicat este ca asistenţii medicali generalişti care vor să plece să se gândească bine pentru că e greu să te muţi dintr-o locuinţă în alta, darămite dintr-o ţară în alta. Acomodarea e grea. În plus, acolo nimeni nu-i aşteaptă cu covorul roşu pentru că sunt români. În Italia nu fug câinii cu covrigi în coadă“, a atras atenţia Petru Meran. Acesta a explicat că, pentru a profesa ca asistenţi medicali, românii trebuie să treacă mai întâi examenul de înscriere în Organizaţia Profesională a Asistenţilor Medicali, care necesită o atenţie deosebită, mai ales că acum italienii sunt stricţi cu acest examen, pentru că, indiferent din ce ţară provin angajaţii, aceştia trebuie să aibă cunoştinţe tehnice şi practice cel puţin la nivelul unui absolvent din Italia.
„E nevoie de multă seriozitate şi voinţă“
Un avantaj pentru proaspeţii absolvenţi este că nu trebuie să aibă experienţă în domeniu. Contează însă îndemânarea, atracţia către această profesie şi legislaţia în domeniu. „E nevoie de multă seriozitate şi voinţă. Problema este că ne confruntăm cu mentalitatea românească de tipul «lasă că merge şi aşa» sau «lasă că mă descurc». Acolo însă, aceste principii nu funcţionează. Sunt responsabilităţi. Se cere mai mult şi se plăteşte mai mult“, a precizat Petru Meran, care a explicat că toţi cei care sunt serioşi şi învaţă, în funcţie de acumularea cunoştinţelor şi obţinerea recunoaşterii profesionale, pot pleca în patru-şase luni la muncă în Italia.
Cei care însă iau în derâdere acest examen pot rămâne luni şi chiar ani doar cu dorinţa de a pleca în străinătate. Asta deoarece, începând cu 1 ianuarie 2010, cei care pică examenul de intrare în Uniunea Profesională pot să-l mai dea încă o dată abia după minimum patru luni în aceeaşi regiune şi după minimum un an în altă regiune.
Atenţie cui vă adresaţi când vreţi să munciţi!
Potrivit specialiştilor în recrutare, este extrem de important ca toţi cei care vor să plece la muncă în străinătate să aibă grijă la cine apelează. „Să nu creadă toate promisiunile. Să ceară ca ofertele şi condiţiile să le fie trimise prin poştă, ştampilate. În plus, este important ca ofertele să fie nominale şi să nu trimită bani pe un anumit nume, la un oficiu poştal, la post-restant“, a precizat Petru Meran.
