Afacerile cu terenurile statului le-au luat minţile oficialilor din Prefectura Dolj. Două mii de hectare de teren „au zburat“ din domeniul public al statului şi au fost puse la dispoziţia mai multor comune din Dolj pentru retrocedare prin hotărâri ale Comisiei Judeţene de Aplicare a Legilor Fondului Funciar. Comisia, condusă de fostul prefect de Dolj, Silviu Dumitru, şi de şeful juriştilor din prefectură, Eugen Marinescu, s-a considerat mai puternică decât guvernul, singurul abilitat să decidă soarta pământului care aparţine statului. Transferul terenurilor a declanşat un scandal fără precedent, care a ajuns şi la urechile Ministerului de Interne. Pe firul afacerii a intrat şi Direcţia Naţională Anticorupţie din Dolj, care a început deja urmărirea penală fără să stabilească încă vinovaţii. Actualul prefect, Eugen Georgescu, a cerut ajutor de la Bucureşti pentru rezolvarea problemei.
Samsarii imobiliari au pus ochii pe pământurile a două staţiuni din Dolj care administrează peste 2.000 de hectare de teren. Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Şimnic are în administrare peste o mie de hectare de teren aflat în domeniul public al statului. O parte din pământ este situat lângă Centura de Nord a Craiovei, deci potenţialul imobiliar este imens. Interesul pentru cele peste o mie de hectare ale Staţiunii Didactice Banu Mărăcine este şi mai mare. Aflat în posesia staţiunii şi în administrarea Universităţii din Craiova, terenul este amplasat pe marginea Drumului European 70, la ieşirea din oraş către Bucureşti. În anul 2008, pe finalul mandatului de prefect al lui Silviu Dumitru, Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, prezidată chiar de el, a emis mai multe hotărâri prin care a transferat peste 2.000 de hectare de teren din proprietatea publică a statului şi administrarea celor două staţiuni în domeniul privat al mai multor comune din jurul Craiovei. Totul a fost făcut în numele reparaţiei morale faţă de foştii proprietari deposedaţi abuziv de comunişti. Dar să le luăm pe rând.
Retrocedare la foc automat
În decursul anului 2008, Comisia a emis mai multe hotărâri (1262, 1300, 1343, 1576 etc.) prin care peste o mie de hectare administrate de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Şimnic au fost transferate în domeniul privat al comunelor limitrofe Craiovei, Şimnicul de Sus şi Gherceşti. Ulterior, cu o viteză uluitoare, pământul a fost împărţit celor care depuseseră cereri de revendicare şi celor care cumpăraseră drepturi succesorale, apoi au fost emise titluri de proprietate. Întreaga procedură, de la punerea în posesie la emiterea titlurilor, s-a făcut în ciuda faptului că reprezentanţii staţiunii atacaseră în instanţă hotărârile comisiei, ceea ce ar fi trebuit să suspende automat procedura de restituire până la o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Comisia nu a ţinut cont de prevederile legale şi a dat bice cu emiterea titlurilor de proprietate. Ce a urmat? Un lucru previzibil. Staţiunea a câştigat, definitiv şi irevocabil, toate procesele intentate, la mai multe instanţe din ţară. De aici a început harababura. Toate titlurile de proprietate trebuie anulate, deci vor urma procese care pot dura ani. Şi asta în condiţiile în care multe titluri şi-au produs deja efecte, o parte din pământuri fiind vândute de cei care le-au primit.
Ce au spus instanţele de judecată?
Judecătoria Craiova, noiembrie 2008. În acest proces, unul din multele pe care le-a avut, Staţiunea Şimnic le-a cerut magistraţilor să anuleze hotărârea 1.300 din 2008 a Comisiei Judeţene prin care 390 de hectare de teren au fost transferate din proprietatea statului în cea a comunei Gherceşti. Şi a câştigat. Judecătorii au considerat că numai guvernul, prin hotărâre, poate stabili trecerea unui bun imobil din domeniul public al statului în cel al unei localităţi. „În lista cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului din Legea nr. 213/2008 figurează şi terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetări ştiinţifice şi ale unităţilor de învăţământ agricol şi silvic (…) bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, neputând fi înstrăinate, ci date numai în administrare, concesionate sau închiriate (…) actele juridice încheiate cu încălcarea acestor dispoziţii fiind lovite de nulitate absolută (…) articolul 9, alin 1, din Legea nr. 213/2008 stabileşte competenţa exclusivă a guvernului de a decide asupra trecerii unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ – teritoriale“, se arată în motivarea Judecătoriei Craiova. Sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului judecat de Tribunalul Sibiu, instanţă unde a fost strămutat procesul.
Altă hotărâre a Comisiei Judeţene, aceeaşi sentinţă
Altă sentinţă care a reparat prejudiciul produs statului de Comisia Judeţeană este cea pronunţată de Tribunalul Dolj în octombrie 2009. În acest dosar, Staţiunea Şimnic a cerut anularea unui articol prin care 22,34 hectare de teren au fost transferate din proprietatea statului în cea a comunei Şimnicul de Sus. La fel ca Judecătoria Craiova, Tribunalul a decis că o Comisie Judeţeană nu poate dispune după bunul plac de bunurile din domeniul public. „Un bun aflat în domeniul public naţional nu poate fi lăsat la dispoziţia unei instituţii de interes judeţean, în caz contrar ar fi încălcat regimul juridic al proprietăţii publice. Comisia Judeţeană poate numai constata trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al comunei, după parcurgerea procedurii expres prevăzute de lege, iar hotărârile sale nu intră în categoria legilor“, au motivat magistraţii Tribunalului Dolj. Sentinţe şi motivări precum cele de mai sus au dat şi alţi judecători din alte judeţe pe unde au fost strămutate procesele la cererea comisiilor locale de fond funciar, care au fost parte în proces şi a Comisiei Judeţene. În ciuda încercărilor de a specula articole de lege şi de a invoca anumite excepţii, Comisia Judeţeană şi cele locale din Şimnicul de Sus şi Gherceşti au pierdut toate procesele.
Cine sunt beneficiarii retrocedărilor nelegale de la Şimnic?
În primul rând, rudele primarilor din cele două comune care au făcut presiuni asupra Comisiei Judeţene să le dea terenul pentru retrocedare. Rudele primarului din Gherceşti, Cornel Păpăroiu, au primit mai multe hectare de teren pe raza comunei, la fel şi cele ale primăriţei din comuna Şimnicul de Sus, Jana Fulga. Acestora li se adaugă actualul antrenor al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, Victor Piţurcă. Deşi a primit zece hectare de teren pe raza comunei Gherceşti, adică la o aruncătură de băţ de Craiova, Piţurcă avea drept de retrocedare într-o altă comună, Vela, situată la o distanţă de aproximativ 30 de kilometri de Bănie. Cu ajutorul Comisiei Judeţene, terenul a fost mutat însă la Gherceşti. Alt beneficiar al transferului nelegal de teren din averea statului este şi Silvian Cristescu, team manager al clubului de fotbal Universitatea Craiova. El a intrat în posesia terenului printr-o metodă des uzitată în afacerile imobiliare. Gheorghe Bratu, una dintre persoanele care a fost validată în anexele pentru retrocedarea terenului pe raza administrativă a comunei Şimnicul de Sus, a mandatat altă persoană să-i reprezinte interesele la primărie, prefectură, administraţia financiară şi la instanţele judecătoreşti în vederea obţinerii titlului de proprietate pentru o suprafaţă de teren de 32,93 hectare, atenţie, „pe un amplasament convenabil“, după cum scrie în procura de mandatare. „Totodată, împuternicim pe mandatara noastră ca, după obţinerea titlului de proprietate (…) să-l vândă (terenul – n.r.) domnului Cristescu Silvian, în condiţiile contractului de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare autentificat pe 31 ianuarie 2008“, mai scrie în procură. Cu alte cuvinte, Cristescu amanetase deja terenul înainte ca băieţii deştepţi din Comisia Judeţeană să-l transfere. În schimbul a 800.000 de lei, el a cumpărat 30 de hectare, adică a plătit doar 2,6 lei pe metrul pătrat de teren. O parte din pământ urma să fie închiriat gigantului Carrefour, dar afacerea a căzut din cauza problemelor legate de modul de retrocedare. „Eu sunt proprietarul terenului. Am extras că terenul este liber de sarcini. Dacă justiţia nu-mi va da câştig de cauză, voi merge până la CEDO“, a declarat Cristescu. Acesta nu este singurul caz în care anumite terenuri au fost retrocedate doar după ce au fost cumpărate prin această metodă de cei la care trebuia să ajungă terenurile respective. Primarul din Gherceşti a explicat că el a acţionat în interesul oamenilor din comună. „Oamenii m-au ales să le dau pământul. Mai sunt doar câţiva din Gherceşti care se judecă pentru că nu le convine locul, dar sunt cazuri răzleţe“, a mai spus Cornel Păpăroiu. Primăriţa din Şimnicul de Sus, care a recunoscut într-o hârtie trimisă pe adresa staţiunii că are interese personale legate de retrocedarea terenurilor, a refuzat să vorbească. La fel şi şeful juriştilor din cadrul prefecturii, Eugen Marinescu. Fostul prefect Silviu Dumitru a spus sec că nu doreşte să comenteze: „Nu comentez. La revedere!“.
În schimb, Direcţia Naţională Anticorupţie Craiova are multe de spus. Într-un răspuns trimis GdS, procurorii anticorupţie precizează că în acest caz au început urmărirea penală In REM. „Vă comunicăm faptul că urmărirea penală este în curs de derulare privind retrocedările de terenuri de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Şimnic. În cauză nu s-a dispus până în prezent începerea urmăririi penale cu privire la persoane, ci doar cu privire la faptă, existând indicii de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de articolul 132 din Legea nr. 78/2000 raportată la articolul 248 Cod Penal“, se arată în răspunsul trimis de DNA Craiova.
Staţiunea Banu Mărăcine, desfiinţată cu totul
Comisia Judeţeană şi-a făcut de cap cu terenul statului nu numai la Şimnic, ci şi la Staţiunea Didactică Banu Mărăcine, care lucrează 1.096 de hectare de teren, aflat în administrarea Universităţii din Craiova. Prin mai multe hotărâri date în acelaşi an de graţie 2008, Comisia Judeţeană condusă de aceiaşi băieţi deştepţi a transferat tot terenul din domeniul public al statului în proprietatea privată a trei comune din jurul Băniei, Cârcea, Pieleşti şi Coşoveni, şi chiar a Craiovei. Universitatea din Craiova a atacat în instanţă hotărârile, dar a pierdut definitiv şi irevocabil. De această dată, judecătorii s-au lansat în interpretări ale legilor şi nu au ţinut cont de legea care spune că numai guvernul, prin hotărâre, poate transfera un teren din domeniul public al statului în proprietatea unei unităţi administrativ-teritoriale. Magistraţii au răsucit articolele din lege, au filosofat pe tema dreptului la proprietate până când au scos untul din domeniul public. „Constituţia României revizuită stabileşte prin articolul 136, alin 1, cele două forme ale proprietăţii prevăzând că: proprietatea este publică şi privată, iar în alin 2 stabileşte regimul proprietăţii publice, care reprezintă excepţia, acelaşi articol consacrând în final, prin alin 5, principiul inviolabilităţii proprietăţii private. Stabilindu-se de către legiuitorul constituţional că proprietatea privată este regula, se desprinde principiul potrivit căruia regimul domenial apare ca un regim public de restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate privată (…). În măsura în care legile speciale reparatorii conţin prevederi din care rezultă că obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată include în sfera sa nu numai bunuri din domeniul privat, ci şi bunuri din domeniul public, asemenea dispoziţii trebuie interpretate ca reglementând o prealabilă trecere a bunurilor respective în domeniul privat (…). Aşadar, în spiritul legilor speciale de reparaţie, operând trecerea prealabilă a bunurilor aparţinând domeniului public al statului, din domeniul public în domeniul privat al acestuia, acestea vor trece direct în patrimoniul fostului proprietar deposedat, în baza unei hotărâri a comisiei judeţene de validare sau a unei hotărâri judecătoreşti, care dispune în acest sens, în temeiul şi în condiţiile prevăzute de lege“, mai arată instanţa. Motivarea în cazul Banu Mărăcine este complet opusă celei din cazul Şimnic. Marea diferenţă este că la Şimnic au fost cel puţin zece procese în care complete de judecători diferite au gândit la fel, pe când la Banu Mărăcine a fost un singur judecător, de la Judecătoria Craiova, care a făcut opinie separată.
Prefectul vrea recurs în interesul legii
Speriat de aceste diferenţe în modul de judecată al magistraţilor, actualul prefect de Dolj, Eugen Georgescu, a precizat că nu va lua nici o măsură până când nu va primi îndrumare de la Bucureşti. Prefectului îi este frică să anuleze titlurile de proprietate emise deja pe terenurile de la Şimnic, dar care trebuie anulate în mod legal după decizia instanţelor, dar se teme şi să emită titluri de proprietate pe terenurile de la Banu Mărăcine ca să nu fie acuzat că a luat pământurile statului şi apoi să fie ridicat de DNA. „Am discutat cu cei de la Ministerul Justiţiei, le-am prezentat situaţia, care nu este singulară la nivelul judeţului, ci este în toată ţara, şi le-am spus să promoveze un recurs în interesul legii care să stabilească o practică unitară la nivelul instanţelor în aceste situaţii“, a declarat Georgescu. Ministerul Justiţiei i-a răspuns la cerere. „Vom analiza problema de drept pe care ne-aţi semnalat-o şi hotărârile judecătoreşti anexate sesizării dumneavoastră şi, în măsura în care se evidenţiază o practică judiciară neunitară, vom solicita procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să promoveze calea extraordinară de atac a recursului în interesul legii“, se arată în răspunsul ministerului. Oficialii din Justiţie spun că aceste soluţii se pronunţă numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi sunt obligatorii pentru instanţe. Cu alte cuvinte, prefectul ar trebui să lase frica deoparte şi să respecte hotărârile chiar dacă în cazul Banu Mărăcine decizia judecătorilor ridică mari semne de întrebare.
