Primăria Craiova dă tun după tun bugetului local. Suflet mărinimos, atunci când vine vorba să arunce banii publici pe clădiri sau terenuri aparţinând persoanelor private, municipalitatea s-a dovedit mână spartă cumpărând o fostă cantină a SC Construcţii Montaj SA, societate controlată de SIF Oltenia prezidată de Dinel Staicu. Preţul de achiziţie sfidează orice urmă de bun-simţ administrativ: peste 1,5 milioane de euro. Tranzacţia s-a perfectat anul trecut, atunci când criza sufla prin conturile primăriei, iar Antonie Solomon se plângea că nu îi ajung banii pentru investiţii.
Oficialii primăriei una spun şi alta fac. Se tânguiesc că nu au bani pentru investiţii, dar cumpără la greu clădiri şi terenuri, totul ambalat sub cele mai bune intenţii. Nu mai devreme de două luni, GdS scria despre intenţia municipalităţii de a cumpăra un teren aparţinând familiei Ţugui în zona gropii de gunoi de la Mofleni pentru care era dispusă să plătească aproximativ 1,5 milioane de euro. După apariţia articolului în GdS, Antonie Solomon a renunţat la iniţiativă, spunând că oricum primăria nu avea bani. GdS a descoperit o altă tranzacţie la fel de bănoasă, dar la un preţ păgubos pentru oraş: o fostă cantină a SC Construcţii Montaj Craiova, societate aflată în portofoliul SIF Oltenia condus de nimeni altul decât Dinel Staicu. Clădirea, veche de cel puţin 30 de ani, a fost vopsită şi transformată în sediu pentru grădiniţă, apoi vândută primăriei pe un sac de bani: 6,1 milioane de lei. La un curs al euro de 4,1 lei, rezultă 1,5 milioane de euro, dar în 2008, atunci când s-a aprobat achiziţia, cursul era de 3,6 lei, deci preţul în euro era aproape 1,7 milioane de euro. Primăria a plătit până acum doar o treime din bani şi are termen limită sfârşitul acestui an. Conform raportului de evaluare, vechimea clădirii este necunoscută, preţul fiind stabilit pornind de la încrederea în ceea ce a declarat vânzătorul.
Prichindei printre nefamilişti
La începutul anului 2008, Consiliul Local Craiova a aprobat un proiect de hotărâre iniţiat de Antonie Solomon referitor la achiziţia unei clădiri pe strada Putnei 15A cu o suprafaţă construită de 878 de metri pătraţi şi o suprafaţă desfăşurată de 1.355 de metri pătraţi, precum şi a terenului aferent de aproape 3.000 mp. Trebuie precizat că în cei 3.000 de metri pătraţi intră şi trotuarul de acces către blocurile din jur. Clădirea este amplasată în mijlocul mai multor blocuri de nefamilişti din cartierul Sărari, aproape de clubul Electroputere. Are un simulacru de curte, unde a fost plantat gazon, copiii de la grădiniţa care a fost mutată acolo jucându-se pe acoperiş, unde ajung pe o scară din metal. Prichindeii trebuie bine supravegheaţi, deoarece pot sări peste gardul de protecţie. După aprobarea hotărârii, primăria a comandat un raport de evaluare care trebuia să stabilească valoarea de piaţă a clădirii şi a terenului aferent. După calcule în care au fost incluse calităţi cum ar fi prezenţa liniei de tramvai şi faptul că vecinătăţile sunt civilizate, societatea de evaluare ING PROEV a concluzionat în februarie 2008 că terenul şi clădirea valorează 6.860.300 de lei, adică 1.880.822 euro la cursul de 3,64 de lei. Evaluatorul a ajuns la această sumă, deşi nu avea nici un document din care să reiese vechimea clădirii, lucru pe care îl şi recunoaşte. „Evaluatorul nu a avut nici un document din care să rezulte vârsta construcţiei, dar, conform declaraţiilor reprezentantului proprietarului, clădirea a fost construită în jurul anului 1980“, se arată în raportul de evaluare. Şi totuşi, dacă are mai mult de 50 de ani? Cine poate spune? Cert este că evaluatorul l-a crezut pe cuvânt pe proprietar, care avea tot interesul să vândă clădirea. Şi a vândut-o cu vârf şi îndesat. Cu aceşti bani, primăria ar fi putut construi mai multe grădiniţe, un bloc turn cu 40 de apartamente sau ar fi putut cumpăra un castel în Franţa.
Grădiniţa 44 are moţ în primărie
Consilierii locali s-au întrunit apoi în şedinţă şi au aprobat raportul de evaluare în iulie 2008. Ulterior, o comisie a primăriei în frunte cu viceprimarul Mărinică Dincă a negociat preţul final al clădirii care a pornit de la suma de 7,7 milioane de lei şi a ajuns la 6,1 milioane. Întrebat despre oportunitatea unei achiziţii atât de scumpe, Dincă nu a dorit să comenteze. A spus însă că a reuşit să reducă preţul şi să determine vânzătorul să plătească taxele notariale de câteva zeci de mii de lei. Dincă nu a putut spune nici câte grădiniţe ar fi putut fi construite cu banii cheltuiţi pe fosta cantină a Construcţii Montaj. La un an de la negociere, în noul sediu a fost mutată Grădiniţa 44, care funcţiona în blocul N14 din cartierul Lăpuş. De ce tocmai această grădiniţă şi nu una dintre multele care funcţionează în blocuri sau chiar mai rău împart spaţiul comun cu locatarii? Mărinică Dincă, delegat să-i ţină locul lui Solomon, a explicat că apartamentele din blocul din Lăpuş au fost transformate în locuinţe sociale pentru chiriaşii evacuaţi din casele retrocedate. „S-a încercat să se scoată grădiniţa din cele 12 apartamente şi să-i ducem într-o clădire modernă gata construită“, a spus Dincă. Şi totuşi, de ce Grădiniţa 44 şi nu alta, mai ales ţinând cont de faptul că, potrivit cifrei de şcolarizare în anul şcolar 2008-2009, această grădiniţă a avut 140 de copii înscrişi, iar în anul şcolar 2010-2011 numărul lor este de 150, în timp ce, la Grădiniţa 36, de exemplu, vor fi 200 de copii în anul şcolar care începe în septembrie. Cifre asemănătoare de copii înscrişi au şi celelalte trei grădiniţe care funcţionează în blocuri. O posibilă explicaţie ar putea fi faptul că directoarea Grădiniţei 44 este mama consilierului personal al lui Antonie Solomon, Florin Lobdă. Cât despre grădiniţele în care copiii încă sunt nevoiţi să urce scări de la un etaj la altul, primăria susţine că vor fi mutate în sediile de şcoli desfiinţate după comasare.
