Judeţul Dolj are mult de recuperat până să atingă standardele de mediu indicate de Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii oltenilor. Rezultatele înregistrate până acum şi prezentate de Agenţia de Mediu nu sunt motive de laudă.
Agenţia Judeţeană de Mediu Dolj, prin vocea directoarei Monica Mateescu, a prezentat ieri, în cadrul şedinţei colegiului prefectural, obiectivele pe care şi le-a propus pentru acest an, dar şi problemele cu care se confruntă judeţul. Realităţile sunt sumbre. Craiova este printre cele patru oraşe din România monitorizate privind calitatea aerului, iar ţara noastră a primit avertisment din partea Comisiei Europene pentru eşecul în a îmbunătăţi calitatea aerului. În Craiova, anul trecut, valorile maxime de particule poluante în aer, admise de directivele europene, au fost depăşite de 37 de ori, iar în acest an de nouă ori, potrivit explicaţiilor conducerii Agenţiei de Mediu. Bulevardul Calea Bucureşti şi zona Bila din Craiova sunt „punctele negre“ de poluare, după cum reiese dintr-un raport întocmit de Protecţia Mediului.
Mediul rural, 98% insalubru
O altă mare problemă a judeţului o reprezintă închiderea gropilor de gunoi neconforme şi gestionarea deşeurilor în Dolj. Rampele neecologice ar fi trebuit închise încă din 16 iulie 2009 însă, din 309 depozite de gunoi în 96 de comune din Dolj, au fost închise doar 199. Funcţionează în continuare 60 de gropi neconforme, cu riscul ca autorităţile din localităţile respective să fie sancţionate de Comisia Europeană cu amenzi de 200.000 de euro pe zi până în momentul în care se aliniează şi respectă legislaţia de mediu. „Anul trecut, am efectuat 50 de controale în judeţ alături de comisarii din cadrul Gărzii de Mediu. În urma verificărilor s-au aplicat 45 de sancţiuni şi s-a constatat că 249 de gropi din totalul de 309 au sistat depozitarea de deşeuri. Este diferenţă între a sista depozitarea gunoaielor şi închiderea gropilor, aceasta din urmă fiind o cu totul altă procedură“, a explicat Monica Mateescu, în cadrul şedinţei colegiului prefectural. Salubrizarea localităţilor judeţului, îndeosebi cele din mediul rural, reprezintă un alt motiv serios de îngrijorare. „Ţinta“ de salubrizare pe ţară, în sensul obligaţiei primăriilor de a încheia contracte cu firme care să ridice şi să transporte deşeurile la rampe, a fost anul trecut de 90%. „În mediul urban stăm ceva mai bine din acest punct de vedere, s-a făcut în proporţie de 75%, dar în mediul rural s-a reuşit doar 2%“, a mai spus directoarea Agenţiei de Mediu.
Doljenii nu reciclează DEEE-uri
„Moda“ reciclării DEEE (deşeuri din echipamente electrice şi electrocasnice), incluzând becuri economice şi tuburi flourescente, nu pare să fi prins în judeţul Dolj, care se poate „lăuda“ cu numai un kilogram de deşeuri colectate per cap de locuitor. Judeţul este monitorizat şi sub acest aspect. O statistică privind colectarea DEEE-urilor de către primăriile din oraşele judeţului arată că municipiul Craiova a reuşit să strângă anul trecut 3.600 de kilograme, în timp ce cantităţile de deşeuri colectate în celelalte oraşe variază între un total de 527 de kilograme la Segarcea şi 1.850 de kilograme, la Filiaşi.
