Autorităţile locale se laudă cu acţiuni de salubrizare a judeţului, dar, în acelaşi timp, recunosc că problema gunoaielor aruncate pe marginea drumurilor doljene nu îşi va găsi o rezolvare şi ridică din umeri a neputinţă.
Faceţi un drum, fie şi scurt, de 10-15 kilometri, în afara oraşului şi este imposibil să nu observaţi, indiferent de ruta aleasă, mormanele de gunoaie, resturile menajere sau deşeurile materiale de construcţii „gemând“ pe câmpurile din apropiere. Poate v-aţi şi întrebat de ce nu se curăţă odată faţa judeţului de aceste bube urâte. Pentru imaginea aceasta prea puţin europeană, cu drumuri printre grămezi de gunoaie, autorităţile dau vina pe lacunele din lege şi pe stilul „românesc“ de a gestiona deşeurile. Responsabilitatea este plimbată de la administratorii drumurilor la proprietarii de terenuri, de la lipsa de bani la lipsa de competenţă. Astfel se ajunge la un cerc vicios care se va rupe poate doar în momentul în care prevederile din lege vor fi actualizate. Ori când se va trece de la incompetenţă la competenţă cu adevărat.
Prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, mai-marele administraţiei locale când vine vorba de coordonat activitatea direcţiilor locale, a explicat că legea actuală nu prevede pedepse suficient de aspre. Astfel, persoanele fizice sau societăţile comerciale ies basma curată chiar şi atunci când „scapă“ de deşeuri aruncându-le pe câmp, la marginea drumurilor, în loc să le transporte la rampele de gunoi.
„Noi depunem eforturi, am iniţiat o acţiune de control a autorităţilor cu atribuţii în domeniul mediului şi verificării societăţilor comerciale, încercând să eliminăm pe cât posibil acest fenomen, dar problema gunoaielor aruncate la marginea drumurilor din judeţ nu se poate rezolva până nu se schimbă legea“, a declarat Georgescu.
Oamenii ar trebui să stea de pază, pe câmp
Potrivit legii, proprietarul unui teren are obligaţia de a asigura salubrizarea acestuia. Numai că, după cum am primit numeroase sesizări de-a lungul timpului, atât pe adresa redacţiei, cât şi la Reporter GdS, proprietarii se trezesc că li s-au descărcat câteva camioane de gunoi sau de deşeuri de construcţii pe terenuri. Chiar dacă sesizează Garda de Mediu, răspunsul comisarilor nu e de vreun ajutor.
„Noi nu avem voie să intrăm pe proprietăţile oamenilor. Proprietarii au obligaţia să asigure salubrizarea terenurilor, să le împrejmuiască. Dacă ne sesizează şi ne pot oferi informaţii, un număr de înmatriculare al maşinii sau fotografii după care să îi identificăm pe cei care au aruncat deşeurile la marginea drumului, pe terenul unei persoane, putem lua măsuri“, a declarat Ileana Şerban, şefa Gărzii de Mediu doljene.
Proprietarii ar trebui să stea de pază pe terenurile pe care le au sau să plătească să obţină autorizaţii de construcţie şi să împrejmuiască pământul. Altfel, riscă la rândul lor să fie amendaţi pentru nerespectarea prevederilor de mediu.
Lipsa banilor, bată-i vina
Legea prevede obligaţii de igienizare şi din partea administratorilor drumurilor. Pe raza localităţilor, obligaţia aceasta cade în sarcina administraţiilor locale şi a serviciilor de salubritate din cadrul acestora. Situaţia este problematică şi în acest caz.
„Noi lucrăm împreună cu primăriile din oraşe, respectiv cu serviciile acestora de salubritate, dar există şi problema banilor. Când angajaţii serviciului respectiv ridică gunoaiele de la ghene, plătesc locatarii, dar când trebuie să îl ridice de pe câmp, salubritatea întreabă cine mai plăteşte în acest caz“, a explicat şefa Gărzii de Mediu. În afara localităţilor, obligaţia de a face curăţenie revine Direcţiilor de drumuri, dar numai în zona carosabilă şi în zona de siguranţă a drumului.
„Terenurile de dincolo de zona de siguranţă nu sunt în proprietatea sau în administrarea mea. Noi facem curăţenie cu echipele noastre de lucru pe drumuri şi în zonele de siguranţă ale drumurilor“, a spus Ştefan Stoica, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri.
Doar atât putem face
Garda de Mediu, alături de Direcţia Sanitar-Veterinară, Autoritatea de Sănătate Publică şi de poliţişti au iniţiat în urma unui ordin al prefectului o acţiune de control în judeţ, fiind vizaţi agenţii economici şi vehiculele de transport.
Controlul, potrivit autorităţilor, se extinde şi asupra contractelor cu societăţi de salubritate pe care agenţii economici sunt obligaţi să le aibă pentru a respecta prevederile de mediu. Numai că o parte dintre agenţii economici, în dulcele stil clasic românesc, „îndoaie“ legea.
„Am observat în unele cazuri că agenţii economici au contracte cu societăţi de salubrizare, dar plătesc la kilogram deşeurile transportate la rampa de gunoi. Un agent, spre exemplu, are contract, transportă şi plăteşte doar pentru 50 de kilograme de deşeuri, dar aruncă în câmp 500. Or, eu nu am posibilitatea să verific actele contabile, să văd câtă marfă a intrat, ce deşeuri au rezultat, câte au fost transportate la groapă. Pe de altă parte, noi avem zece comisari de mediu, împărţiţi în cinci echipe. Facem şi noi ce putem“, a motivat Ileana Şerban.
