Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Criza financiară care a zguduit Grecia a adus în centrul scenei internaţionale serviciile publice elene, o boală veche a clientelismului politic ce a hrănit dezastrul datoriei publice, afirmă comentatorii greci, citaţi de AFP. În acest moment, s-a ajuns la situaţia în care nimeni nu pare a şti exact numărul bugetarilor, în ciuda acordării unor sporuri care sună familiar în urechile românilor: spor de ţinută decentă sau bonus pentru faptul că nu întârzii la birou.
Guvernele de toate culorile şi-au plasat în sectorul public, de-a lungul timpului, favoriţii, în prezent, acesta este atât de umflat, încât oficialii nici măcar nu ştiu de unde să înceapă în încercarea de a-l reduce.
„Nimeni, nici chiar primul-ministru, nu poate spune cu certitudine care este numărul real al funcţionarilor“, a afirmat recent Constantinos Michalos, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Atenei.
„Am evaluat numărul funcţionarilor publici la 1,2 milioane de persoane, incluzând aici angajaţii pe durată determinată. Federaţia funcţionarilor vorbeşte de 700.000, iar Ministerul Finanţelor de 800.000“, a adăugat el.
Guvernul socialist a anunţat recent măsuri dure de reducere a cheltuielilor bugetare, care au generat un val de proteste în rândul funcţionarilor. Se încearcă astfel reducerea unei datorii de 300 de miliarde de euro, alimentată de un deficit public de 12,7% din PIB în 2009, de peste patru ori mai mare decât limita superioară de 3% stabilită prin Pactul de stabilitate.
Potrivit Ministerului de Interne, numărul funcţionarilor cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată a crescut cu peste 28.000 de persoane în perioada 2006-2008.

16 salarii pe an

Michalos, fost secretar general al Ministerului de Finanţe, a povestit despre sporurile şi beneficiile de care se bucurau unii funcţionari publici. „Femeile de serviciu şi ataşaţii de presă de la Ministerul Finanţelor primeau un salariu dublu faţă de colegii lor de la alte ministere... în parlament, angajaţii munceau 12 luni, dar primeau 16 salarii... funcţionarii aveau prime pentru că se îmbrăcau decent sau pentru că veneau la timp la serviciu“, a explicat el.
„Această monstruozitate a fost creată de politicieni“, a afirmat politologul Stefanos Kassimatis, în cotidianul liberal Kathimerini. „Au fost făcute angajări la presiunea sindicatelor şi s-a continuat acordarea de privilegii până când cazanul a început să fiarbă şi situaţia a scăpat de sub control“.
Federaţia Funcţionarilor, Adedy, susţine însă că primele şi bonusurile sunt esenţiale pentru a suplimenta salariile de bază ale membrilor săi, care se află „la cel mai scăzut nivel din Europa“. Potrivit sindicatului, funcţionarii câştigă în medie 1.350 de euro pe lună.
„Există disfuncţionalităţi care au drept scop protejarea diverselor grupuri şi curtarea potenţialilor alegători“, afirma, la rândul său, Yannis Stournaras, director general al Fundaţiei pentru cercetări economice şi industriale (IOVE).

„Grecia s-a învăţat să trăiască pe spezele fondurilor europene“

Premierul Papandreou a promis că va folosi această criză pentru a eradica decenii de corupţie şi de proastă gestionare a funcţiei publice.
O serie de studii au arătat de-a lungul timpului că sectorul public a fost un refugiu pentru corupţie, în special la Fisc, în serviciile urbane şi în spitale.
Biroul din Grecia al Transparency International arată că problema corupţiei s-a agravat în 2009, în condiţiile în care economia nefiscalizată era evaluată la 790 de milioane de euro, în creştere cu 50 de milioane de euro faţă de 2008. „Funcţia publică este domeniul în care criza este cea mai evidentă“, a declarat Theodore Pelagidis, profesor de economie la Universitatea din Pireu.
Dar cauza problemei este „felul deplorabil în care economia este organizată: ţara a învăţat să trăiască pe spezele fondurilor Uniunii Europene, a produselor maritime şi a turismului“, a explicat el.