Începând cu 1 martie, poliţiştii doljeni ar fi trebuit să pună în funcţiune noile radare, primite cu câteva săptămâni în urmă. Din păcate – sau, poate, din fericire pentru şoferi -, utilizarea lor oficială se amână până când agenţii de circulaţie vor învăţa să le folosească.
Cu ceva vreme în urmă, oficialii Inspectoratului General al Poliţiei anunţau că de la 1 martie 2010 vor putea fi întâlnite pe străzi noile radare, despre care se spune că sunt nedetectabile. 449 la număr, ele fac parte dintr-un lot de 2.000 de autospeciale cumpărate de Ministerul de Interne din fonduri europene şi vor fi repartizate în ţară, prioritate având judeţele în care se înregistrează cele mai multe accidente cauzate de viteza excesivă. Preţul unui asemenea vehicul, de 33.000 de euro, este considerat justificabil de responsabilii Ministerului de Interne, deoarece maşinile au echipamente radar care nu pot şi interceptate de detectoarele din comerţ, posedând, totodată, un minilaborator de testare a alcoolemiei şi staţii de emisie-recepţie eficiente.
Aparate performante
Dispozitivele de fabricaţie britanică, toate, montate pe vehicule Logan Break noi, inscripţionate „Poliţia Rutieră“, au câteva atuuri faţă de aparatele actuale. Unul ar fi că înregistrează toate datele pe un hard-disk extern de 80 Gb. Informaţiile de pe acest suport pot fi accesate doar cu o parolă, pe care însă agenţii care lucrează cu aceste aparate nu o au. Se împiedică astfel ştergerea datelor, deci înregistrarea nu mai poate fi „dată înapoi“, ca să se „înregistreze peste“, cum se poate face pe actualele radare, care înregistrează pe casetă video.
Pe de altă parte, noile radare pot funcţiona în stand-by, putând fi activate prin telecomandă de agent în momentul în care acesta sesizează o maşină care depăşeşte viteza legală. Abia atunci emit unde radar, care pot fi „simţite“ de detectoarele şoferilor ce circulă prin zonă. Prea târziu, însă, pentru că radarul „i-a luat“ deja pe vitezomani.
Radarele separă sensurile de mers, putând monitoriza ambele benzi ale unei şosele, chiar şi atunci când maşina de poliţie se află în mişcare, înregistrează şi pe timpul nopţii, la temperaturi foarte scăzute, şi pot să memoreze 30 de secunde anterior pornirii din stand-by şi alte 30 de secunde după trecerea înapoi în stand-by. În plus, aceste radare funcţionează în banda K, având emisie redusă, deci majoritatea detectoarelor devin inutile.
Noile maşini vor fi echipate şi cu sisteme GPS care indică locul echipajului şi data înregistrării imaginilor, astfel încât să nu mai existe situaţii în care şoferii care contestau amenzile să declare că nici nu au trecut prin zonele vizate.
Poate de pe 15 martie…
Şi totuşi, noile radare n-au fost puse în funcţiune de ieri, cel puţin în judeţul Dolj. Asta pe de-o parte pentru că n-au fost primite toate (doar şase din cele zece promise), restul urmând să ajungă în judeţ abia vineri, 5 martie, iar pe de altă parte pentru că agenţii de circulaţie n-au apucat să înveţe să lucreze cu ele suficient de bine.
„Noi am primit mai târziu primele şase maşini de acest tip şi urmează să primim şi altele săptămâna aceasta. Deocamdată, nu le putem utiliza efectiv, pentru că nu s-a încheiat încă instruirea agenţilor care vor lucra cu noile aparate radar“, a declarat comisarul Marius Stamin, şef Birou Drumuri Naţionale şi Europene în cadrul Poliţiei Rutiere Dolj.
Se pare însă că şi poziţia Ministerului de Interne s-a schimbat, mai ales după ce oficialii şi-au dat seama că, până săptămâna trecută, puţin peste 100 de maşini din cele 449 au ajuns în judeţe. Cele mai bune estimări au început să avanseze data de 15 martie pentru utilizarea noilor radare.
Se caută soluţii
Nici nu s-a trecut la utilizarea lor, că şoferii au şi început să caute soluţii pentru a evita mult trâmbiţata „infailibilitate“ a noilor radare. Forumurile auto sunt pline de discuţii despre ele, iar unii producători de detectoare au anunţat deja că oferă aparate suficient de sensibile în banda K. Acestea au preţuri care încep de la 800 de lei, adică de vreo cinci-şase ori mai mari decât detectoarele pe care Poliţia Rutieră le consideră acum inutile. De exemplu, un detector fabricat tot în Marea Britanie şi care se montează în bara maşinii acoperă benzile folosite de noile aparate la un cost de 850 de lei. Nici vechile detectoare radar achiziţionate până la apariţia noilor maşini de poliţie nu sunt de aruncat. Pe lângă faptul că vor detecta în continuare vechile aparate radar, care vor rămâne pe străzi, unele dintre acestea pot fi modificate astfel încât să detecteze şi noile frecvenţe.
Frecvenţa la care funcţionează noile aparate este 33.8GHz + 100 Mhz pe banda K a aparatelor de detectare a radarelor. Puterea radiaţiilor este mai mică de 2 mw/cm2 la 5 cm distanţă faţă de antenă. Distanţa de detecţie declarată de producător este de 1,5 – 2 km în cazul unui vehicul de mărime medie, dar diferă în funcţie de mărimea vehiculului-„ţintă“, de configuraţia terenului, condiţiile meteo şi cele de trafic.
