Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, s-a aflat ieri în Craiova, la o întâlnire cu mediul local de afaceri, cu bancherii şi cu autorităţile publice, pentru a dezbate care este rolul băncilor şi al firmelor pentru ieşirea din criză.
Guvernatorul a vrut să ia pulsul economiei reale, să vadă problemele reale cu care se confruntă firmele şi băncile şi să transmită, direct sau indirect, mesaje pentru economia locală, dar şi pentru autorităţile statului. El a spus că asemenea întâlniri vor avea loc periodic la sucursalele BNR din teritoriu. Concluzia care s-a desprins din dezbatere a fost aceea că pentru a putea ieşi din criză ar trebui o mai bună conlucrare între bănci, oameni de afaceri şi stat, cu oarecare schimbări de comportament din partea fiecăruia dintre cei trei „actori“ enumeraţi mai sus. Folosind foarte multe regionalisme din Oltenia şi chiar amintiri din perioada copilăriei sale în Drăgăşani (Vâlcea), Mugur Isărescu s-a adresat auditoriului într-un limbaj comun, încercând să creeze o atmosferă degajată. GdS vă prezintă cele mai importante mesaje transmise de Isărescu către olteni.
Nu pot fi pensii fără locuri de muncă
Mugur Isărescu a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte sistemul public de pensii, arătând că, dacă nu se creează locuri de muncă, lucrurile nu stau prea bine: „Sistemul nostru de pensii este unul de generaţii. De aceea grija noastră principală este crearea de locuri de muncă. Este catastrofal faptul că s-a ajuns să ai mai mulţi pensionari decât contribuabili. Aritmetic, nu ai cum să plăteşti punctul de pensie la 45%, cu doar 37% contribuţie, pentru că sunt prea mulţi utilizatori ai sistemului (pensionari – n.r.). Sunt puţin peste patru milioane de contribuabili la fondul de pensii şi peste şase milioane de utilizatori. Situaţia de acum din România e falimentul sistemului de pensii. Tot sistemul de pensii este deficitar cu 1,7 miliarde de euro. Dacă vom continua tot aşa, peste vreo doi-trei ani ajungem la şase miliarde“. Bancherul numărul „unu“ al ţării a lăsat să se înţeleagă că este vremea sectorului bugetar să scadă din costuri: „Vedeţi cât a strâns cureaua sectorul privat. La stat este mai greu să stabileşti care este productivitatea unui angajat (…)“.
Cursul nu va urca la cinci lei pe un euro
Indirect, primul om din fruntea BNR a lăsat să se înţeleagă faptul că există o stabilitate pe piaţa valutară şi că predicţiile că euro va urca la cinci lei sunt doar manipulări în interesul unora, poate chiar al băncilor sau al speculanţilor valutari: „Unora le-a intrat în cap «gărgăunele» că va fi cursul la cinci lei pe euro. Este clară o manipulare a pieţei. Dacă ai un miliard de euro, o astfel de depreciere îţi poate băga în buzunar 100 de milioane de euro. Dar ei au uitat că mai era şi Banca Naţională pe aici“. Previziunile bombastice făcute de jucătorii de pe piaţa valutară au făcut ca anul trecut „50-60% din lichidităţile din România să fie blocate. Nu au mai ieşit pe piaţă, pentru că toată lumea aştepta să vadă ce se întâmplă. De aceea nu aţi avut bani dumneavoastră“, s-a adresat guvernatorul mediului de afaceri local. Ulterior, el a spus că la ora actuală există lichidităţi în bănci, dar nu mai au ce face cu ele, pentru că nu se mai împrumută mulţi.
Un Fisc mai puţin agresiv
La ieşirea din criză trebuie să conlucreze şi statul, care nu trebuie să se faulteze singur prin intermediul Fiscului. „Nici nu-i intră omului banii în cont, că şi vine Fiscul şi îi ia. Atunci nu va fi mai bine pentru Fisc pentru că economia se va afunda în recesiune. (…) Şi trebuie create cât mai multe locuri de muncă“, a precizat Mugur Isărescu. Afaceriştii craioveni au cerut ca statul şi băncile să reducă povara pusă pe umerii firmelor în această perioadă. Omul de afaceri Ştefan Cherciu a solicitat ca penalităţile percepute de Fisc pentru neplata impozitelor la timp să fie mai mici decât sunt acum (circa 35% pe an), iar guvernatorul BNR a menţionat că există discuţii la Ministerul de Finanţe pentru reducerea acestor penalităţi. În acelaşi timp, Cherciu şi-a vărsat oful şi pe bancheri, spunând că trebuie să lase firmele să producă, să facă bani, ca să poată să-i returneze instituţiilor de credit.
Bani gratis de la UE. Cine îi ia?
Fondurile europene ar putea fi o soluţie pentru finanţarea afacerilor dacă ar avea cine să le ia, lasă să se înţeleagă oficialul BNR. Le-am atrage dacă am putea, par să spună afaceriştii. „Noi, o ţară săracă, absorbim 4-5 miliarde de euro şi plătim la UE 7 miliarde de euro. Sunt bani gratis de la UE… Îţi creează un dividend, nu o datorie publică“, a afirmat Isărescu. Un întreprinzător local în domeniul agriculturii, Mihai Anghel, a precizat că accesarea fondurilor europene este greoaie. Aceeaşi problemă a ridicat-o şi Ioan Vigaru, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj, precizând că este vorba de o birocraţie excesivă la accesarea fondurilor UE. El a spus şi faptul că, la contractarea unui credit, mai multe bănci au cerut garanţii materiale. Isărescu consideră că băncile trebuie să treacă pe locul trei sau patru garanţiile materiale, atunci când vine vorba despre garanţii.
Îndemnurile şi previziunile lui Isărescu:
– Fiscul să nu mai sufoce firmele;
– băncile să nu-şi „omoare“ clienţii cu marje mari de dobândă;
– cursul de schimb nu va ajunge la 5 lei/euro;
– costurile finanţărilor în euro vor începe să crească uşor;
– băncile au lichidităţi şi nu ştiu sau nu pot să le plaseze;
– populaţia să nu se mai arunce la credite necugetate;
– costul finanţării în România vine din neîncredere.
