Calitatea aerului rămâne o enigmă la Craiova, concentraţiile reale ale gazelor nocive fiind făcute publice doar dacă se depăşeşte pragul de alertă. Şi atunci, cu chiu, cu vai.
Ultimele buletine ale calităţii aerului din Craiova întocmite de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj arată că la trei dintre cele patru staţii de monitorizare „indicele general de calitatea aerului zilnic“ s-a încadrat la gradaţia „mediu“. Adică mai jos de „bun“ şi, evident, sub gradaţiile „foarte bun“ şi „excelent“, dar peste „rău“ şi „foarte rău“. Este vorba de perioada 14-18 noiembrie, când aproape în fiecare an la Craiova se înregistrează depăşiri ale limitei admise de dioxid de sulf, gaz care poate afecta grav sănătatea anumitor categorii de populaţie. Anul trecut, de pildă, pe 13 noiembrie, s-au înregistrat valori de aproape patru ori mai mari decât cele admise la dioxidul de sulf. Indicele din buletinul informativ al APM Dolj este, aşa cum arată şi denumirea, „general“, un soi de medie obţinută din calcule complicate. Aşa că nu pot fi extrase concentraţiile pentru fiecare dintre agenţii măsuraţi, iar publicul nu poate să-şi dea seama care a fost concentraţia reală a dioxidului de sulf, a dioxidului de azot, a pulberilor în suspensie sau a monoxidului de carbon. Am încercat să aflăm concentraţiile acestora la Serviciul de monitorizare, însă un specialist al APM Dolj ne-a explicat că nu ne poate lămuri fiindcă acest tip de prelucrare şi publicare a datelor de calitate a aerului este stabilit prin Ordinul nr. 1095 din 2007 al ministrului mediului. Reprezentantul APM a încercat să ne liniştească însă, explicându-ne că, „dacă era ceva, anunţam noi…“. În plus, sistemul de elaborare a buletinelor zilnice privind calitatea aerului este doar un experiment, care se pare că s-a şi încheiat, ultimul tabel afişat fiind cel din 18 noiembrie.
Paza bună
Explicaţiile APM nu sunt chiar liniştitoare până când nu vor fi publicate negru pe alb concentraţiile în cifre. Mai ales că Bănia a trăit experienţa din noiembrie 2008, când APM Dolj a anunţat oficial publicul despre poluarea cu dioxidul de sulf SO2 abia pe 14 noiembrie şi numai după ce Gazeta de Sud a aflat de creşterea concentraţiei de SO2. Până atunci, este bine de ştiut: „Ca urmare a creşterii concentraţiei de SO2 în atmosferă, la populaţia expusă pot apărea leziuni conjunctivale, corneene, traheobronşice şi cardio-pulmonare, precum şi acutizări ale afecţiunilor cronice deja existente. (…) Persoanele cu afecţiuni cardio-respiratorii, copiii şi bătrânii vor evita pe cât posibil expunerea la atmosfera poluantă“ (Plan Cadru de Gestionare a Calităţii Aerului, recomandarea ASP Dolj din 14 noiembrie 2008). Cele mai frecvente depăşiri ale concentraţiilor admise la dioxidul de sulf se înregistrează de obicei la staţiile de monitorizare de pe Calea Bucureşti, Piaţa Centrală şi Billa.
