Bogdan Chirieac: O să le publice sau o să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu...

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a reafirmat miercuri seară că a fost şantajat de Sorin Roşca Stănescu, spunând că este convins că instituţiile abilitate ale statului vor face lumină în această chestiune, deşi a evitat să precizeze dacă a făcut sau nu o plângere penală.
Întrebat într-o emisiune a Antena 3 dacă îşi menţine ideea că a fost şantajat şi ce va face în continuare, Macovei a declarat: „Menţin această idee. În opinia mea, este limpede că acolo a avut loc un şantaj la adresa mea şi sunt convins că instituţiile abilitate ale statului vor face lumină în această chestiune“.
De asemenea, Macovei i-a spus lui Sorin Roşca Stănescu, care intervenise prin telefon, că faptele acestuia sunt „tangente penalului“, însă la întrebările repetate ale jurnalistului şi moderatoarei referitoare la depunerea unei plângeri penale a refuzat să dea detalii, spunând totuşi că „o anchetă penală se desfăşoară în confidenţialitate“.
Roşca Stănescu l-a acuzat pe Macovei că el a realizat înregistrarea şi a dat-o apoi publicităţii, deoarece ar fi fost şantajat. „Ce observ e că singurul care nu e revoltat că a existat această înregistrare şi că a fost difuzată este domnul Macovei... Deci, eu am convingerea că domnul Macovei a venit cu apucăturile de la DNA, cu fire atârnate pe corp, a făcut această înregistrare şi apoi, pentru că nu a putut-o transforma într-un act penal – probabil că se gândea că o să-l şantajez, cine ştie ce era în capul omului – a ţinut această înregistrare până când l-au forţat prieteni ai Domniei sale să o transforme într-un mijloc de propagandă electorală. Este o tentativă clară de decredibilizare a doi jurnalişti foarte cunoscuţi şi care au opiniile politice pe care le au şi care pot să facă dezvăluiri în această perioadă“, a spus jurnalistul.
„Permiteţi-mi să vă răspund: nu «mă gândeam» că m-aţi fi şantajat. Chiar m-aţi şantajat, domnule Sorin Roşca Stănescu! Şi acţiunile dumneavoastră sunt tangente penalului, dacă nu mă exprim prea pretenţios. Şi este o opinie greşită că aceste lucruri nu pot fi transformate în acte penale“, i-a replicat Macovei. Stănescu i-a spus apoi că i se pare ciudat că după două luni de la acel presupus şantaj nici un procuror nu a iniţiat un dosar penal, iar moderatoarea l-a chestionat pe preşedintele ANI de ce nu a raportat acest şantaj. „Nu aş vrea să comentez acest lucru, dacă am acţionat sau nu“, a răspuns Macovei.
Ziarul Curentul şi emisiunea „Naşul“ (B1 TV) au dat o nouă parte a stenogramelor şi înregistrărilor audio cu discuţiile dintre Bogdan Chirieac şi Cătălin Macovei, în care primul încerca să-l convingă pe şeful ANI că ar fi bine să aibă o întâlnire cu Roşca Stănescu fiindcă actele deţinute de acesta i-ar putea afecta imaginea, „deşi nu conţin nimic penal în ele“.

Chirieac, artizanul preşantajului

Cătălin Macovei: Cum eşti, Bogdane?
Bogdan Chirieac: Am avut şi perioade mai bune...
C.M.: Aşa e, na... Cu balamucul de rigoare... Tu ce faci?
B.C.: Bani.
C.M.: E bine dacă faci şi nişte bani. Înseamnă că faci şi lucruri bune...
B.C.: Ai văzut tu vreodată presa să facă lucruri bune în ţara asta?
C.M.: Dac-o spui tu înseamnă că e chiar nasol.
B.C.: Am vorbit aseară cu el (Sorin Roşca Stănescu - n. r.) despre ce ar fi vorba şi a zis că sunt două înscrisuri.
C.M.: Aşa.
B.C.: Că pizda aceea s-a dus la el, da (e vorba de o d-ră secretară de la ANI - n. r.), deci două chestii olografe, în pula mea.
C.M.: Da...

Dovada şantajului de presă

B.C.: Şi că de data asta nu le-ar da, dar vrea şi el ceva la schimb, şi anume să avansezi cu dosarele lui Berceanu şi Videanu.
C.M.: Aha. Dar despre ce înscrisuri e vorba?
B.C.: Acum o să aflăm că dac-aş şti... Că el aseară...
C.M.: Înţeleg că-s chestii oficiale, nu-s amoroase.
B.C.: Habar nu am!
C.M.: Dacă-s amoroase, n-are decât să le dea.
B.C.: Nici n-am vrut să insist, că era Ciuvică cu ochii pe noi.
C.M.: Aa, v-aţi văzut „face to face“.
B.C.: Face to face, de ce? C-am fost aseară la emisiune cu el.
C.M.: De, frate, eu vreau să spun că nu mă mai uit la emisiuni, nu mai...
B.C.: Foarte bine faci.
C.M.: Îmi bag pula, m-am săturat.
B.C.: Foarte bine faci.
C.M.: Videanu şi Berceanu... Are lumea boală pe Videanu şi pe Berceanu.
B.C.: Aşa e...
B.C.: Dar ştii de ce are boală: că nu-mpart!
C.M.: Mănâncă singuri?
B.C.: Da.
C.M.: Nici asta nu e corect.
B.C.: Deci, nu că fură, că de furat fură de rup.
C.M.: Băi, dar nu e corect.
B.C.: Dar nu-mpart nimic! Videanu i-a mai dat, Berceanu chiar mai puţin. I-au mai dat la campanie lui Băsescu, dar în rest nimic. Numai ei. Şi au perfectă dreptate ăştia: „Băi, du-te în pula mea!“. Povestea ăsta, Victoraş Ponta, în guvern, nici la DIP-ul nu era aşa (Dan Ioan Popescu - n. r.), câte chestii din alea nediscutate bagă Videanu. Ştii că e şedinţă de guvern marţea asta...

După şantaj, se ling rănile

B.C.: Şi ăştia-s prietenii tăi?
C.M.: Da.
B.C.: Mă rog.
C.M.: Da’ mă, dar asta e subţire. Mă gândesc.
B.C.: Trebuie mai multă grijă.
C.M.: Nu, ăla, creditorul e problema. Păi zicea că ce: să-i scriu eu! Doar n-am înnebunit? Asta e bluf! Îi dădea ăla... Păi îţi dai seama că dacă îi dădea astea şi-aş fi scris eu ceva, eraaaa...
(...)
C.M.: Să mă gândesc până luni să văd care-i problema... Deci, eu credeam că-i altceva, cine ştie ce. Băi, dar mă crezi că acolo eu am fost pur şi simplu martor; eu n-am avut şi ţi-am zis după, ce circ, că ăla a făcut urât. Bă, că să-mi dea ăla bani. Da’, mă, să-ţi dea banii, dar nu veni la mine, că eu am fost martor la încheiere şi mă duc oriunde şi spun că i-ai dat bani, că el zicea că „ce, dom’le, nu mai recunoşti?“. Ba da, dom’le, recunosc că i-ai dat banii, dar eu n-am nici o treabă.
B.C.: Şi ăsta de ce nu i-a dat banii.
C.M.: Că dracu’ să-l ia. Că n-a avut de unde.
B.C.: Dar pentru ce, ca să cumpere un pământ, ceva?
C.M.: Bogdane, sincer să fiu, nu ştiu ce e. Ăştia aveau nişte combinaţii cu terenuri între ei. Nu ştiu şi mai bine că nu ştiu.

Fezandeala: „Ce caută preşedintele ANI cu traficanţii de terenuri, în mafia imobiliară“

C.M.: Nu ştiu, e foarte delicată. Până la urmă, dacă e să scrie... Mă omule, tu nu-nţelegi că acuma chiar n-am nici un interes să te mint pe tine: chiar nu am avut nici o treabă.
B.C.: Nu asta-i problema.
C.M.: Ştiu că nu asta-i problema, legal vorbind.
B.C.: Nu ai nici un fel de problemă în planul legalităţii. Problema este strict în planul imaginii în ceea ce te priveşte.
C.M.: Da
B.C.: Aia, în pula mea.
C.M.: Păi da, poa’ să scrie, e escroc. A escrocat, pă pula mea.
B.C.: A escrocat, n-a escrocat...
C.M.: Bogdane, dar asta vreau să spun că e o chestie de când lucram în domeniul privat. Deci, nu-i acuma. E din 2007. N-aveam nici o funcţie publică.
B.C.: Mă gândesc că...
C.M.: Nici măcar garant, că dacă e s-o luăm pe... sunt martor, mă, martor că s-a încheiat contractul.
B.C.: Deci, dac-o spargem o spargem. S-o spargem mâine.
C.M.: Păi cum s-o spargem mâine?
B.C.: S-o dăm noi în presă. Necentrată pe tine.
C.M.: Mda, băi, şi m-am întâlnit acum vreo două luni cu el. Ăla: „ce faci?“. „Bine, ăla nu mi-a dat banii“. „Şi eu ce vrei să-ţi fac?“. S-au auzit sau pula mea..
B.C.: Deci, asta-i ticăloşie groasă, mânca-ţi-aş, să-i lase înscrisurile lui NAŞU’.
C.M.: Eu cred că nu i le-a dat lui. Cred că le-a dat prin cineva, printr-un intermediar.
B.C.: De unde ştii tu. Cred că NAŞU’ când a dat în tine, s-a dus! Că aşa se întâmplă. Dai într-unul, vine lumea singură. Nu că n-avea de unde să-l ştie pe ăsta.
C.M.: Păi n-avea. E un avocat de doi lei. Corect! Şi lumea atunci: uite, dom’le, că mai ştiu şi eu. Ştiu cum e, se rostogoleşte treaba.
B.C.: Fiindcă să-ţi spun o chestie. Dacă treaba cu gagica în planul opiniei publice n-a avut absolut nici o relevanţă, ai şi remarcat. Băi, ce ticăloşi! De asta-ţi spun. Eu le gestionez în planul imaginii. Chestiunea cu banu’. Lumea-i mult mai atentă la bani.
C.M.: Ştiu decât la gagici şi la...
B.C.: Deci, asta cu gagica îţi garantez că nu ţi-a scăzut cu nimic, ba dimpotrivă. Dar asta cu banii, ce caută preşedintele ANI, cu traficanţii de terenuri, în mafia imobiliară.
C.M.: Bine, îţi dai seama că poate ăştia nu-s nici mafioţi, nu-s nimic. Ăla care a dat banii e avocat şi celălalt e om obişnuit. Nu sunt. Dar poate s-o bage, s-o umfle, ştii?
B.C.: Adică ce, tu îi bănuieşti pe ăştia de bună-credinţă. Dacă era bună-credinţă, nu puneau mâna pe documentele astea. Despre ce vorbim.

„PSD o să iasă să spună că cerem schimbarea preşedintelui ANI“

B.C.: Aia, că ai pe cineva. Chiar dacă nu te acuză pe tine direct, te acuză că nu poţi stăpâni instituţia. Eu ţi-o analizez exact aşa cum e şi chiar vreau să găsesc o soluţie să te scot din căcatul ăsta. Pe de altă parte, dacă o dă el cum vrea el, e o chestie ultranasoală, din cauza asta mă gândesc să o spargem noi. Fiindcă ăştia care e, pula mea, deci PSD, o să iasă să spună că cerem schimbarea preşedintelui ANI care e amestecat în mafia imobiliară.

Prelucrarea psihologică a şefului ANI

C.M.: Spune-i că vreau să mă gândesc până luni. Vreau să-mi analizez şi eu...
B.C.: Nu trebuie să-i spun nimic deocamdată.
C.M.: ... şansele, să pun în balanţă.
B.C.: Deci, dacă mă sună...
C.M.: Eu sunt un tip calculat. Îmi place să analizez.
B.C.: Pulică ăsta! Ticălosul care a dat, nu poţi să-l contactezi?
C.M.: Ba da, o să vorbesc cu el. Îţi dai seama că o să mă duc peste el!
B.C.: Dar ai o singură problemă. Tot ce-i spui îi spune lui Roşca.
C.M.: Cu cine, cu ăla care a dat banii.
B.C.: Da. Ăla te-a dat în gât.
C.M.: Păi da, ăla m-a dat în gât.
B.C.: Deci, tot ce-i spui îi spune.
C.M.: Da. Şi cred că nu o să-i convină lu’ ăsta, după aia, că el ştie.
B.C.: Deci, opinia mea e că ăla e un ticălos sinistru, cu care nu mai ai...
C.M.: Nici nu ar fi bine să-l contactez.
B.C.: Mai ales că orice-i spui o să spună „dom’le, a încercat să mă ameninţe“.
C.M.: Şi dăm în altele.
B.C.: Dăm în alte chestii, da.
C.M.: Pe de altă parte, să vorbesc cu ăla care a luat banii.
B.C.: Nu, tu nu mai ai ce să faci în cazul ăsta.
Vorbeşte la telefon.
B.C.: Opinia mea e că în nici un caz să-i contactezi pe cei doi. Deci, singura ta chestie este că erai în domeniul privat şi în cazul unui proces vei depune ca martor.
C.M.: Exact.
B.C.: Pentru că în acest moment orice vorbire cu aceştia...
C.M.: Nu poate decât să înrăutăţească situaţia.
B.C.: Deci, dacă ăla care a dat banul... Bătrâne, e asemenea calitate umană încât a dat aceste hârtii cu tine lui Roşca. Despre ce vorbim?
C.M.: Îţi dai seama că...
B.C.: Despre ce, pula mea, vorbim? Îţi dai seama cu ce te confrunţi acolo? Deci, absolut e ceva înspăimântător. Şi asta-i la tine, bătrâne: atacul.
C.M.: Păi da. Îţi dai seama că îl doare în pulă pe ăla de la care a luat bani. Că ăla e un nimeni. Bun, şi care să fie interesul lui ăla? O fi luat ceva bani?
B.C.: N-ai văzut ce i-o fi spus lui ăsta. Şi alte chestii, şi nu ştiu ce. S-o fi dus la Roşca, că tu ai luat jumate din bani.
C.M.: Şi i-am dat şi scris.
B.C.: Aia cu scrisul a încercat el marea cu degetul să te sperie un pic, dar...
C.M.: Păi unde să le scriu. N-ai auzit: „te-oi fi îmbătat“. Stau prost cu băutura.
B.C.: A, mai poa’ să fie altceva. Mai poate fi o făcătură.
C.M.: E, asta ar fi nasol dacă e, dar...
B.C.: Dragul meu, se descoperă. Se descoperă că e o făcătură şi pe cine mai interesează.
C.M.: Corect. Că vorba aia, scrie la calculator textul şi semnătura mea, mare şmecherie, se scanează.
B.C.: Deci, despre ce vorbim? Adică poate fi un set-up (înscenare - n.r.) complet. Iar în partea asta, pula mea. Asta-ţi spun, că faptul că există semnătura ta pe aia de martor şi de nu ştiu ce este suficient de... şi-i autentică. Este suficient pentru a cauţiona şi o eventuală declaraţie a ta, falsă.
Are dreptate şi Băsescu cu ticăloşia din presă
C.M.: Prin care să fie grozăvii.
B.C.: Da, falsă!
C.M.: Păi ăsta-i adevărul. Ce voiai să zic, că nu-i a mea?
B.C.: Bă, ce ticălos, să-mi bag pula în mă-sa, ce ticălos! Îţi spun că are dreptate şi Băsescu cu ticăloşia din presă. (Era o referire a lui Băsescu chiar la el, într-o emisiune de la TVR - n. r.)

„Dracu’ Roşca şi fra-su Vîntu“: „O să le publice sau o să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu...“

B.C.: Ştii cine îl poate bloca pe Roşca?
C.M.: Mm?
B.C.: Dar scapi de dracu’, dai de fra-su: Vîntu!
C.M.: Şi Vîntu o să vrea acelaşi lucru.
B.C.: Vezi? Pula mea! Ei nici de şantaj nu poţi să-i acuzi. Nu ţi-au cerut nimic. Ţi-au cerut să-ţi faci datoria.
C.M.: (Râde) Păi da, dar mi-a cerut să-i dau lui cum ar veni.
B.C: Ca ziarist, să-i dai lui ca să publice, că neavând raportul ăsta ţi-a cerut să-i dai informaţii ca să le publice. Acum, ca să le publice sau să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu...
C.M.: Asta nu mai ştiu.
B.C.: Dar oficial (oficial însemnând la EL CAPITANO - n. r.) ţi-a cerut ca să dai acte să le publice. Pentru „interesul public“, pentru „a salva ţara“.
C.M.: pufneşte.

N.r. Ne cerem scuze cititorilor pentru limbajul vulgar din textul redat întocmai după înregistrările audio.