(Ediţie din arhivă) Anul 14, nr. 4604. Luni, 19 Octombrie 2009
RSS
-
Publicitate
-
Arhiva
« Alte articole din categoria Actualitate
Investiţie „bombă“ la Craiova
Actualitate - Bogdan GROSEREANU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Centrul Expoziţional - finalizat la sfântu’ aşteaptă
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
Termocentrala de la Craiova va fi sprijinită de statul român pentru crearea unei staţii de captare a dioxidului de carbon, cu tehnologii experimentale în Europa. Proiectul staţiei de captare, la care se adaugă un nou grup energetic, necesită investiţii de 1,6 miliarde de euro. Cel puţin 500 de milioane de euro ar putea fi asigurate de UE.
Complexul energetic (CE) Craiova, în colaborare cu Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz Mediaş şi compania Romgaz intenţionează să demareze la Craiova una dintre cele mai importante investiţii în domeniul energetic din ultimii ani, ale cărei costuri vor depăşi un miliard de euro. Este vorba de o staţie de captare a dioxidului de carbon, cu ajutorul unei tehnologii experimentale în Europa.
Costurile investiţiei sunt estimate la circa 500 de milioane de euro, la care se adaugă costurile de exploatare pentru următorii zece ani – estimate şi ele la circa 500 de milioane de euro. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că proiectul de la Craiova va fi dezvoltat în colaborare cu o companie energetică din Norvegia, care participă cu un grant de 100 de milioane de euro. Cel mai probabil, compania implicată este Statkraft – al doilea mare producător de energie din surse regenerabile din Europa şi producătorul a peste 40% din energia Norvegiei. Până la 1 ianuarie 2010, ministerele de externe din România şi Norvegia vor semna un memorandum de colaborare în acest sens, a mai spus secretarul de stat.
Tehnologie în experiment
Dezvoltarea proiectului de la Craiova porneşte de la premisa că societatea are în vedere construirea unui nou bloc energetic, cu o capacitate instalată de 500 MW la sucursala sa de la Işalniţa, ale cărui costuri sunt estimate la peste 500 de milioane de euro. Investiţia este însă una de tip brownfield: CE Craiova pune la dispoziţie platforma de la Işalniţa, iar investitorii vin cu tehnologia şi finanţarea. În acest moment, companiile interesate sunt AES (SUA), Edison (Italia) şi CEZ Cehia. Toate cele trei au fost preselectate pentru demararea proiectului, iar o hotărâre în acest sens urmează să fie luată până cel târziu în primăvara lui 2010. Cu o putere instalată de 1.430 MW, CE Craiova va deveni astfel a doua mare termocentrală din România, după cea de la Turceni. Investiţia de la Işalniţa este însă condiţionată de noile reglementări de mediu ale Uniunii Europene (UE). În acest an, Comisia Europeană (CE) a adoptat o directivă în domeniul energiei, care spune că orice nouă termocentrală cu o putere instalată de peste 300 MW trebuie să fie dotată obligatoriu cu staţii de captare a dioxidului de carbon. Directiva europeană mai este denumită şi CCS - „Carbon caption and storage“. Tehnologia de captare a dioxidului de carbon este însă experimentală în Europa în acest moment. Mai multe societăţi din UE testează noile tehnologii pe termocentrale cu puteri instalate de la 1 MW (Scoţia) la 40 MW (Germania), pentru a putea apoi să le vândă. Tot în acest scop, UE a decis să finanţeze 10-12 proiecte experimentale din fondurile destinate certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră. 50% din costurile acestor proiecte provin din fonduri comunitare. Restul finanţării urmează să fie adus de companii private sau din fonduri publice ale statelor în care se dezvoltă aceste proiecte.
Cheltuieli de 1,6 miliarde de euro
Pentru a fi eligibile în cadrul selecţiei făcute de CE, proiectele CCS trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: instalaţiile să fie apte pentru captarea dioxidului de carbon, să existe conducte de transport şi posibilităţi de stocare geologică a dioxidului de carbon. Totodată, cele 10-12 proiecte-pilot trebuie să fie disipate geografic în toată Europa şi să folosească materii prime cât mai variate. În acest context, condiţiile oferite fac din CE Craiova candidatul ideal pentru unul dintre proiectele experimentale ale UE în domeniul energiei. Transgaz Mediaş ar urma să transporte dioxidul de carbon care va fi stocat în situl Romgaz de la Gherceşti. „Există un studiu făcut de o companie daneză, care arată că în România siturile de la Gherceşti şi Tătaru sunt ideale pentru stocarea dioxidului de carbon. După părerea mea, CE Craiova nu are concurenţă la aceste proiecte, pentru că îndeplineşte cumulativ toate condiţiile. Întregul proiect ar trebui să fie gata în 2015 - 2017“, a precizat Sorin Alecu, directorul de dezvoltare al CE Craiova. Cu cheltuieli totale de peste 1,6 miliarde de euro, investiţia de la Işalniţa ar urma să fie cea mai mare din ultimii 20 de ani de la Craiova. În ultimii doi ani, Bănia a fost ţinta unei alte investiţii de anvergură: fosta fabrică de automobile Daewoo a fost cumpărată de gigantul american Ford, care a anunţat că va face aici cheltuieli directe de peste un miliard de euro.
Complexul energetic (CE) Craiova, în colaborare cu Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz Mediaş şi compania Romgaz intenţionează să demareze la Craiova una dintre cele mai importante investiţii în domeniul energetic din ultimii ani, ale cărei costuri vor depăşi un miliard de euro. Este vorba de o staţie de captare a dioxidului de carbon, cu ajutorul unei tehnologii experimentale în Europa.
Costurile investiţiei sunt estimate la circa 500 de milioane de euro, la care se adaugă costurile de exploatare pentru următorii zece ani – estimate şi ele la circa 500 de milioane de euro. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că proiectul de la Craiova va fi dezvoltat în colaborare cu o companie energetică din Norvegia, care participă cu un grant de 100 de milioane de euro. Cel mai probabil, compania implicată este Statkraft – al doilea mare producător de energie din surse regenerabile din Europa şi producătorul a peste 40% din energia Norvegiei. Până la 1 ianuarie 2010, ministerele de externe din România şi Norvegia vor semna un memorandum de colaborare în acest sens, a mai spus secretarul de stat.
Tehnologie în experiment
Dezvoltarea proiectului de la Craiova porneşte de la premisa că societatea are în vedere construirea unui nou bloc energetic, cu o capacitate instalată de 500 MW la sucursala sa de la Işalniţa, ale cărui costuri sunt estimate la peste 500 de milioane de euro. Investiţia este însă una de tip brownfield: CE Craiova pune la dispoziţie platforma de la Işalniţa, iar investitorii vin cu tehnologia şi finanţarea. În acest moment, companiile interesate sunt AES (SUA), Edison (Italia) şi CEZ Cehia. Toate cele trei au fost preselectate pentru demararea proiectului, iar o hotărâre în acest sens urmează să fie luată până cel târziu în primăvara lui 2010. Cu o putere instalată de 1.430 MW, CE Craiova va deveni astfel a doua mare termocentrală din România, după cea de la Turceni. Investiţia de la Işalniţa este însă condiţionată de noile reglementări de mediu ale Uniunii Europene (UE). În acest an, Comisia Europeană (CE) a adoptat o directivă în domeniul energiei, care spune că orice nouă termocentrală cu o putere instalată de peste 300 MW trebuie să fie dotată obligatoriu cu staţii de captare a dioxidului de carbon. Directiva europeană mai este denumită şi CCS - „Carbon caption and storage“. Tehnologia de captare a dioxidului de carbon este însă experimentală în Europa în acest moment. Mai multe societăţi din UE testează noile tehnologii pe termocentrale cu puteri instalate de la 1 MW (Scoţia) la 40 MW (Germania), pentru a putea apoi să le vândă. Tot în acest scop, UE a decis să finanţeze 10-12 proiecte experimentale din fondurile destinate certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră. 50% din costurile acestor proiecte provin din fonduri comunitare. Restul finanţării urmează să fie adus de companii private sau din fonduri publice ale statelor în care se dezvoltă aceste proiecte.
Cheltuieli de 1,6 miliarde de euro
Pentru a fi eligibile în cadrul selecţiei făcute de CE, proiectele CCS trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: instalaţiile să fie apte pentru captarea dioxidului de carbon, să existe conducte de transport şi posibilităţi de stocare geologică a dioxidului de carbon. Totodată, cele 10-12 proiecte-pilot trebuie să fie disipate geografic în toată Europa şi să folosească materii prime cât mai variate. În acest context, condiţiile oferite fac din CE Craiova candidatul ideal pentru unul dintre proiectele experimentale ale UE în domeniul energiei. Transgaz Mediaş ar urma să transporte dioxidul de carbon care va fi stocat în situl Romgaz de la Gherceşti. „Există un studiu făcut de o companie daneză, care arată că în România siturile de la Gherceşti şi Tătaru sunt ideale pentru stocarea dioxidului de carbon. După părerea mea, CE Craiova nu are concurenţă la aceste proiecte, pentru că îndeplineşte cumulativ toate condiţiile. Întregul proiect ar trebui să fie gata în 2015 - 2017“, a precizat Sorin Alecu, directorul de dezvoltare al CE Craiova. Cu cheltuieli totale de peste 1,6 miliarde de euro, investiţia de la Işalniţa ar urma să fie cea mai mare din ultimii 20 de ani de la Craiova. În ultimii doi ani, Bănia a fost ţinta unei alte investiţii de anvergură: fosta fabrică de automobile Daewoo a fost cumpărată de gigantul american Ford, care a anunţat că va face aici cheltuieli directe de peste un miliard de euro.
Primeste zilnic prin e-mail cele mai importante stiri din Oltenia. Aboneaza-te acum la newsletter! »
Notează articolul.
Nota curentă: 4.2 din 19 voturi
Nota curentă: 4.2 din 19 voturi
Comentarii
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de Radical:
Mai bine investeau in pungi si ni le puneau la gura ca sa captam dioxidul de carbon *** La nivelul plamanului se face un schimb permanent de gaze: dioxidul de carbon din sange trece in alviolele pulmonare, iar oxigenul din alveole trece in sange. La nivelul celulelor are loc un schimb de gaze, invers decat la nivelul alveolelor: oxigenul trece in celule, iar dioxidul de carbon trece in sange. *** era o gluma. Daca zic ei ca trebuie, atunci trebuie ! Bafta ! Luati-le banii la UE-ul ala. - de Dinamita:Daca inghititi toate gogosile livrate de astia de la Complexul Energetic inseamna ca tot atunci, in 2015-2017, vom trimite primul om, roman, pe luna.
- de to`arashul Matrics:bani publici in firme private! adorabil capitalismul, nu-i asa?!!! tineti de el cu dintii si continuati sa va plingeti pe forumuri ! halal !
- de eu2:investitia o vor realiza companii din alte tari,asa cum se precizeaza.companiil e romanesti ce fac? vedeti nemti experimenteaza pe termocentrale de maxim 40 MWA,noi pe mari.ei fac cercetari isi desvolta tehnologiile si pe urma vind si la altii.noi cheltuim en-gross ca avem de unde si pe urma ne vaitam ca nu mai avem bani??????
- de xaxxx:Cu 1.6 mld. ar putea face alta centrala moderna si eficienta care sa functioneze pe gaze sau o hidrocentrala,nu cred ca merita sa o peticeasca pe asta, sunt bani aruncati pe fereastra.Si ar fi cazul sa ia masuri si cu CET 2,care face un calvar viata locuitorilor din zona.
- de mine:ar trebui sa fiti bucurosi ca o sa fie locuri de munca in toate domeniile. sunte-ti prea retardati voi astia de pe forum ca sa puteti vedea toate aspectele...CO2 e foarte daunator si de ce sa nu facem ceva sa salvam planeta....acum totul e toxic in atmosphera iar cancerul pulmonar este #2 kiler dupa cel mamar. Chimist ..de profesie...
- de eu:N-am inteles: este vorba de centrala de la Isalnita sau de cea de la Craiova (Bariera) Dar cu vechile grupuri care emit in continuare CO2 , domnul reporter nu spune nimic?
- de puiet:Investiţia este însă una de tip brownfield: CE Craiova pune la dispoziţie platforma de la Işalniţa, iar investitorii vin cu tehnologia şi finanţarea. daca citeai intelegeai.
- de Nicky:Pare chiar interesant
- de La timpul viitor:Din pacate totul este la timpul viitor, intr-o perioada cu dispute electorale.
- de Andrei:@ xaxxx si iarna cand presiune agazelor e mica ce faci? sau vara, cand o hidrocentrala functioneaza de multe ori la o treime sau mai putin?
- de pretorian:d-le chimist de profesie,care ne faci pe noi retardati,tu unde mata locuiesti ? ca eu am inghitit la fum si zgura si gogosi cu filtre de atitia ani !!!! pai nu s-au pus nici macar niste simple filtre si tu visezi cu ochii deschisi ? sau esti somnambul si faci pe nostradamus ?
- de iaka:...eu nu ma pricep, dar iata ce spune Eliza TeodorescuMai întâi să vedem, pe scurt, ce înseamnă CCS. Comisia Europeană spune aşa: „captarea şi stocarea geologică a carbonului este o tehnică prin care este captat dioxidul de carbon provenind de la surse mari de poluare, este comprimat şi transportat într-un spaţiu de stocare potrivit, unde este injectat sub pământ. Tehnica are un potenţial semnificativ pentru combaterea schimbărilor climatice, atât în Europa, cât şi la nivel internaţional, în special în ţările care deţin rezerve mari de combustibili fosili şi care se confruntă cu o creştere rapidă a cererii de energie”. (sursa: Comisia Europeană, DG Mediu). Bun, ce înseamnă de fapt CCS şi cum se motivează utilizarea acestei tehnologii. Practic, majoritatea guvernelor şi experţilor care susţin tehnologia afirmă că, pentru a preveni o creştere a temperaturii medii globale cu peste 2 C (limita de creştere stabilită de Grupul Internaţional pentru Schimbări Climatice pentru ca acestea să nu producă efecte catastrofale la nivel planetar), trebuie să facem, cu toţii, tot ce este posibil pentru a reduce emisiile. Tot ceea ce este posibil nu este însă în întregime durabil sau benefic pentru mediu şi oameni. Spre exemplu, alături de CCS, considerat „un rău necesar”, este pusă, în acelaşi context, şi energia nucleară. De ce spun că tehnologia nu este durabilă şi favorabilă combaterii schimbărilor climatice? Păi să o luăm pe rând: - nu contribuie practic la reducerea emisiilor, ci doar înmagazinează CO2 sub pământ (de obicei în zăcăminte epuizate de petrol şi gaze şi în acvifere saline adânci), pe termen nelimitat, fără ca acesta să fie folosit în vreun fel ulterior; - nu încurajează reducerea emisiilor de CO2 ci, din contră, susţine mai degrabă ideea că putem să continuăm să producem şi să utilizăm energia la fel de prost ca şi până acum, pentru ca avem unde să ascundem gunoiul aferent. Pe termen mediu şi lung este exclus ca CCS să fie o soluţie pentru schimbările climatice; - este o tehnologie foarte nouă, prin urmare nu este testată realmente şi nu se cunoaşte cu exactitate cum se comportă gazul stocat în subteran, ce se poate întâmpla dacă există scurgeri etc. - este extrem de costisitoare, probabil cea mai costisitoare metodă de „reducere” a emisiilor existentă. Ca să vă faceţi o idee: Uniunea Europeană doreşte să finanţeze 10-12 astfel de proiecte experimentale în Statele Membre, cu aproximativ 6-7 miliarde de Euro în total, fiind necesară co-finanţarea lor cu încă aproximativ 10 miliarde de euro (articol complet aici: http://www.euractiv. com ). Aceste costuri vor conduce practic la creşterea substanţială a preţului energiei care este produsă în condiţiile respective. - imple mentarea tehnologiei CCS este îndelungată şi nu sprijină în timp util reducerile de emisii. De exemplu, recent, reprezentanţii companiei suedeze Vattenfall care implementează proiectul CCS pentru o centrală nouă din Germania (Schwartze Pumpe), au declarat că, de fapt, centrala emite acum CO2 direct în atmosferă, întrucât nu a fost obţinută autorizaţia necesară pentru introducerea emisiilor în subteran (care trebuia să înceapă în martie-aprilie 2009), din cauza îngrijorării locuitorilor privind riscurile tehnologiei. (sursa aici: http://guardian.co.u k ) - consuma cantităţi însemnate de energie pentru comprimarea CO2, producând, astfel, şi mai multe emisii de CO2. Iar argumentele de mai sus sunt numai câteva dintre cele existente. De aceea este o dilemă, actualmente, să decidem care este prima prioritate pe listă: captarea si stocarea emisiilor sau reducerea durabilă a emisiilor. Susţinătorii CCS vorbesc despre acea reducere cu orice preţ a emisiilor care ajung în atmosferă, ţinând cont că statelor care acum se dezvoltă rapid (India, China, Brazilia) nu li se poate refuza dezvoltarea, iar aceasta înseamnă creşterea consumului de energie, care nu poate fi asigurată destul de repede numai din surse regenerabile. Dar să ne întoarcem la România. Avem deja un grup de cercetători care se ocupă de investigarea potenţialului pentru CCS în România şi „visează” la un astfel de proiect la noi, avem conferinţe pe această temă, negocieri guvernamentale interne şi la nivel european. Şi pentru ce? Pentru ca Turceni, Rovinari şi încă nişte mamuţi industriali ce functioneaza la randamente foarte scazute si cu un impact ridicat asupra mediului să producă energie din cărbune, cu aceleaşi instalaţii vechi şi cu aceleaşi pierderi financiare (dacă nu cumva mai mari) încă 40 de ani de-aici înainte . Sau, mai rău, pentru ca proiectele pentru producerea energiei cu adevărat verzi (adică din surse regenerabile), să fie private de fonduri care sunt dirijate, în acest timp, către găuri negre. Sau ca să ne prefacem în continuare că nu suntem noi de vină, că emisiile vin de la nişte fabrici mari şi noi nu avem nici o putere asupra lor, şi că până la urmă totul o să fie bine. În aceste condiţii, când sunt întrebată dacă sunt de acord cu CCS, răspunsul este „Nu din banii mei”. Fondurile, resursele umane, tehnologia, timpul, pot fi folosite cu mai mult succes pentru a transforma monştrii CO2 pe care îi deţinem în tehnologie verde şi pentru a economisi energia. Şi orice încercare de a deturna aceste resurse către preudo-soluţii, cum este CCS, afectează direct capacitatea noastră de a supravieţui următorilor 100 de ani.
- de Conu' Mediu:Si vom avea o bomba insubteranul de la Ghercesti?Sa vezi ce scade pretul la terenul din zona!
- de g:o sa fie si asta un mare proiect ca si cel de la Ford, ziceau ca angajeaza 6 000 de oameni nu au angajat nice 10 pana acum, sau o sa fie lafel de repede construita ca si statia de epurare a apelor uzate de la facai de 7 ani nu au mai terminat, sau lafel ca polivalenta de 16 ani, baaaa trezitiva oameni bunii...
- de upss:pentru cei care nu stiu . CET CRAIOVA II ESTE CENTRALA DIN BARIERA VILCII nu ce dea la isalnita
- de g:buni...
- de Doomsday:Pentru cei care nu stiu, in momentul de fata avem nevoie de energie, iar cele mai fiabile sunt centralele pe carbune, nu cele pe gaze. Daca va duceti la barajul de la Jiu de la Isalnita veti vedea ca au inceput lucrarile deja. Aceasta investitie va fi benefica pentru orasul Craiova si nu numai. Cat despre cei care spun ca inghit fum de la ei, sa se mute de acolo, nu va pus nimeni sa va cumparati casa in Bariera Valcii. Eram sigur ca incep agaricii sa vorbeasca in necunostiinta de cauza, pentru ei cica ar fi mai bine o hidrocentrala, pai ba cacanare, tu ai vazut ca jiul il treci in pirioare? Vedeti-va de ale voastre.
- de trotineta Fraud:BAH! imi scirtiie mie girofarul sau eu am mai auzit "Aceasta investitie va fi benefica pentru orasul Craiova si nu numai." pe undeva ?!!! Hmmmmm! Nu care cumva cu "investitia" Fraud ? Si apoi pe parcursul anului de mai multe ori?!!! Asa e sudistule & co ?
- de eu:http://votometru.med iafax.ro/ cel mai real sondaj
- de Marin Dumitru:@Doomsday: 1. am casa in bariera valcii din 1950. c.e.t.2 s-a construit muuult timp dupa, deci, ei au venit peste noi, nu noi peste ei. asa ca, taci, dezinformatule. 2. cine ti-a spus ca centralele termoenergetice sunt mai rentabile pe carbune decat cele pe gaze naturale? cunosti vreo astfel de centrala (pe gaze) in romania? dezinformatule.
- de florin:Sa vezi si sa nu crezi! Craiova are probleme cu apa potabila, caldura, maidanezii, gunoiul, si strazile ca nu-s bani la buget dar se gasesc bani, culmea ironiei, pentru cea mai inalta technolgie de captare a CO2. Nu mai stiu cum sa abureasca UE sa bage banii in tot felul de proiecte fantoma!
- de Codreanu:Ce dreaku mai noi aducem o ''Tehnologie în experiment'' pe ''Cheltuieli de 1,6 miliarde de euro'' ? Pai la banii astia vorba bancului ala "imi iau doua'' pe gaze. Turceni-ul pentru ce dreaku l-au inventat nu sa mearga pe carbune?
- de costel:Sa nu cumva sa afle berceanu ca iar intervine si o amana ca pe soseaua rapida Craiova-Pitesti !
- de Nemesis:Si se mai spala si niste bani cu ocazia asta, tocmai ce au inceput ploile...
- de aha:frate sa vezi ce creste pretul la coclaurii din ghercesti. o sa vezi anunturi cu "okazie UNICA: vand super-teren la gercesti, utilitati: hazna, put de apa langa hazna, curent lipsa, gaze adica dioxid de carbon, (conducta trece prin fata portii). EXECELENTA investitie pt SIFONARIE. 300E/mp"
