Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

România a avut o rată de refuz a vizelor SUA de 26,3% în anul fiscal 2009, în creştere cu 1,3% faţă de anul precedent, în condiţiile în care acest indicator este cel mai mare obstacol pentru intrarea în programul Visa Waiver, prin care se elimină obligativitatea vizelor.
Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a publicat lista ratelor de refuz pe naţionalităţi pentru anul fiscal 2009 (octombrie 2008 - septembrie 2009). Rata României este una dintre cele mai mari din UE, singura ţară care o depăşeşte fiind Marea Britanie, cu 27,8%.
Bulgaria, Grecia, Polonia, Cipru şi România sunt cele cinci ţări din UE care nu sunt încă incluse în programul Visa Waiver, facilitate prin care cetăţenii unei ţări pot călători în Statele Unite în scop turistic fără a avea nevoie în prealabil de obţinerea unei vize de intrare pe teritoriul american de la Ambasada SUA. Dintre cele cinci ţări UE ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a intra în SUA, România are rata cea mai mare de respingere a vizelor. Astfel, numai 17,8% dintre bulgarii care au solicitat viză pentru SUA au fost refuzaţi, 1,4% dintre cetăţenii ciprioţi, 2% dintre greci şi 13,5% dintre polonezi.
Rata de respingere este cel mai mare obstacol în calea eliminării obligativităţii vizelor SUA pentru România. În anul fiscal 2008, aceasta a fost de 25%, iar în 2007 a fost de 37%, cea mai mare din UE. Legislaţia americană prevede, de la 1 iulie 2009, un prag de maximum 3% la respingerea vizelor pentru ca o ţară să poată fi inclusă în programul Visa Waiver, care permite şederea în SUA pe o perioadă de până la 90 de zile, în scopuri de afaceri sau turistice, fără a necesita viză.
În regiunea României, tendinţa este ca ratele de refuz să depăşească 20%. Astfel, Ungaria, care din acest an beneficiază de Visa Waiver, are o rată de refuz de 21,1%, Republica Moldova a înregistrat 41,3%, Serbia face o excepţie cu 11%, iar Ucraina are o rată de 36,8%.
Bucureştiul a cerut în repetate rânduri mai multă transparenţă din partea Washingtonului în privinţa motivelor pentru care se înregistează o rată de respingere a vizelor atât de mare. Procesul consular de analizare a solicitărilor de vize presupune însă contactul direct între aplicant şi agentul consular american şi se desfăşoară sub competenţa exclusivă a autorităţilor SUA. Din aceste motive, Ministerul de Externe român a subliniat de mai multe ori că măsurile care pot fi luate de autorităţile române pentru ameliorarea ratei de refuz sunt limitate.
De altfel, ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, nu s-a arătat prea optimist în legătură cu perspectiva intrării României în program, el spunând că speră să existe un progres în timpul celor trei ani ai mandatului său în România.  „Am avut discuţii cu guvernul român pe acest subiect şi sperăm că acestea vor fi utile. Obiectivul meu este ca în aceşti trei ani pe care îi petrec aici să existe un progres real“, a declarat, în septembrie, ambasadorul.
„Eu cred că această problemă a ratei de refuz este o chestiune care ţine de noi şi de Guvernul României pentru a educa publicul român despre modul în care acest proces funcţionează“, a punctat, în timpul primei sale conferinţe de presă, ambasadorul american în România, Mark Gitenstein.