Sportul, un lux pentru craioveni

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Mulţi cititori ne-au scris acuzând acelaşi lucru: în Craiova nu se mai face sport gratis! Terenurile de sport existente fie sunt închise de instituţiile de învăţământ, fie sunt închiriate pe bani frumoşi. GdS a plecat în recunoaştere în câteva dintre locurile unde altădată copiii şi tinerii se înghesuiau să joace tenis, fotbal sau baschet.

Ieri mi-am luat liber. Aveam chef să fac mişcare, nu să zac înţepenită în faţa calculatorului, pe un scaun fie el şi moale, cu aerul condiţionat maltratându-mi ceafa. M-am înarmat deci cu racheta de tenis şi, la braţ cu nişte amici nu neapărat sportivi, am pornit în căutarea unui teren unde să mai ieşim din amorţeală. Gratis, evident, aşa cum caută orice salariat zdravăn la minte, cu criza împungându-l în coaste.

Terenurile şcolilor, închiriate...

Încercăm întâi pe terenul de sport al fostei mele şcoli generale, astăzi Liceul Sportiv „Petrache Trişcu“. Acolo unde, vară de vară, până prin anii de facultate, luam cu asalt curtea şcolii vreo 15-20 de puştani. Din păcate, ieri porţile erau ferecate. Mai bine zis, accesul liber al publicului era strict interzis. În vreme ce terenul mare, unde cu ani în urmă se juca pe rupte fotbal în fiecare zi din vacanţa de vară, serveşte azi doar de platformă, „de curtea şcolii“, terenul mic, unde se înghesuiau copiii cartierului să joace baschet, handbal, volei, tenis şi „Ţară, ţară, vrem ostaşi“, a devenit azi o sursă bună de venit pentru instituţie. După modelul altor unităţi de învăţământ, Liceul „Petrache Trişcu“ şi-a amenajat terenul de sport cu gazon artificial şi nocturnă, punându-l la dispoziţia propriilor elevi pe timpul şcolii, şi doritorilor, contra cost, în afara programului de învăţământ. Aşa încât nostalgicii şi zgârciţii ca noi nu au altceva de făcut decât să stea cu dinţii la gard. Sau să-şi caute alt loc de mişcare în aer liber.
„Terenul de sport al Liceului «Petrache Trişcu» a fost amenajat acum aproximativ un an şi jumătate - cu gazon sintetic şi nocturnă - de către o firmă care l-a închiriat de la noi contra unei sume de aproape 2.000 de euro pe an. Instituţia noastră avea nevoie de nişte venituri suplimentare - cu aceşti bani putem asigura patru-cinci competiţii, de exemplu, finalele naţionale de atletism sau judo. Din păcate, nu am avut noi posibilitatea să amenajăm terenul - cheltuielile au ajuns la 30.000 de euro. Suntem însă mulţumiţi, ne vin nişte bani în plus, iar firma care îl închiriază are un program convenabil pentru noi: pe timpul şcolii, între orele 8.00 - 16.00, terenul este la dispoziţia noastră, iar după aceste ore şi în vacanţe îl închiriază doritorilor - taxa pe oră este de aproximativ 70 de lei“, a declarat Cătălin Brânduşoiu, director adjunct al Liceului Sportiv „Petrache Trişcu“.

...sau închise

Şcoala nr. 2 „Traian“. O linişte grea domneşte încă de la intrarea cu porţi de fier ferecate-n lanţuri. Nici picior de om pe toată suprafaţa întinsă de bitum - care coincide cu terenurile de sport ale şcolii. Acolo unde în după-amiezele de altădată larma copiilor era cel mai bun semn de vacanţă, acum totul este cufundat în tăcere deplină. Nici urmă de gazon artificial şi nici de proiectoare de nocturnă, ci un teren de şcoală aşa cum au cunoscut generaţii întregi de copii: crăpat pe ici - pe colo, cu coşurile şi porţile ruginite şi liniile de demarcaţie spălate bine de ploi şi de vânturi. De undeva de după un colţ al clădirii, femeia de serviciu se îndreaptă cu mare mirare spre grupul înfipt în poartă.
„Nu se poate intra în curtea şcolii... Nu, nu închiriem terenul, dar nici nu poate veni lumea să se joace aici... Nu ştiu, probabil pentru a se evita neplăcerile, e vorba totuşi de o şcoală“, ne explică nedumerită Constanţa Ticu, responsabilă atât cu curăţenia, cât şi cu paza instituţiei de învăţământ.    
„Să faci sport gratis în Craiova a devenit un lux. Nu mai găseşti decât terenuri private, unde plăteşti sute de mii (lei vechi-n.r.) pentru o oră. Şcolile îşi ţin porţile închise de frica derbedeilor sau închiriază terenul. Mai rămâne Velodromul - care este însă prea departe şi unde copiii nu prea au ce căuta. Acolo merg de regulă tinerii şi adulţii, să se plimbe cu bicicleta, cu rolele, să alerge“, ne spune Liviu Petrescu, un tătic ieşit la plimbare pe Ştefan cel Mare cu băiatul de vreo şapte ani.

Cămine şi buruieni pe baza sportivă a Institutului

„Institutul“ e următoarea oprire, la sugestia unuia dintre amici. Personal, nu călcasem niciodată pe trenurile de sport de aici, dar numeroase cunoştinţe îşi petrecuseră vacanţele şi după-amiezele bătând mingea în spatele străzii Petre Ispirescu. Ajungem, o luăm pe lângă cantină, dar... surpriză. În dreapta, doar terenul de tenis a rămas neschimbat. Vizavi, traversând aleea, nici urmă din giganticul teren de sport care găzduia şase coşuri de baschet şi patru porţi de fotbal. Nici amenajat, nici neamenajat. Ci doar mormane de moloz printre care au crescut în voie buruienile, grămezi de resturi de materiale de construcţii, şanţuri şi gropi, barăci ruginite pentru muncitori, iar în spatele tuturor, un cămin nou-nouţ, strălucitor, de un galben-cărămiziu. O singură relicvă a supravieţuit procesului de desfiinţare a bazei sportive: panoul de scânduri afumate al unui coş de baschet, cocoţat pe stâlpul ruginit. Alături, un maidan invadat de iarbă şi bălării, cu stâlpii de porţi de la ambele capete stând mărturie că acesta s-a jucat odată fotbal. Nici ţipenie de om însă.  
„Veneau aici zeci de copii şi tineri să joace fotbal, volei sau baschet“, îmi spune un amic trecut de 30 de ani, Adi B., scrutând împrejurimile dezolante. „Atât din zonă, cât şi din alte cartiere, pentru că erau mai multe terenuri şi avea loc toată lumea. Făceam mult sport atunci, copiii nu stăteau atât de mult în faţa televizoarelor şi a calculatoarelor. Eram mai sănătoşi, dar şi mai relaxaţi, mai prietenoşi. Ieşitul «în curtea şcolii» era un prilej de socializare pentru toţi copiii şi tinerii. Vacanţele treceau mai repede şi nu erau atât de amorţite ca acum. Din păcate, «curtea şcolii» nu mai e la modă. Şi nu ştiu dacă mai găseşti astăzi vreo şcoală care să aibă terenul de sport neînchiriat vreunei firme, pe bani frumoşi“, mai spune Adi.

De săptămâna viitoare, terenuri gratis

Rămânem totuşi pe terenul de tenis. Nu mult, căci numai doi dintre noi preferă acest sport, ceilalţi fiind pregătiţi pentru baschet sau fotbal. Probabil o să încercăm pe „Voinţa“, mai târziu. Dar nu: şi acolo terenurile se închiriază cu ora. Velodromul e sigur ocupat, fiind cam singurul teren pus la dispoziţie gratis craiovenilor. Altceva? Mai există în oraşul ăsta un loc în care să poată face niţel sport gratis şi nişte pârliţi ca noi?
„Din 2003 există Hotărârea de Guvern nr. 283, prin care direcţiile judeţene de sport sunt obligate să pună la dispoziţia publicului larg bazele sportive proprii, de cel puţin trei ori pe săptămână, câte două ore minimum. La noi, abia de anul acesta s-a demarat acest proiect, intitulat «Mişcare pentru sănătate». Din fericire, aţi sunat la timp: chiar de săptămâna viitoare vor fi deschise, gratis, după un orar bine stabilit, următoarele baze sportive: sala «Matei Basarab», unde se pot juca handbal şi baschet, sala «Virgil Bălan» - din spatele stadionului «Ion Oblemenco» - unde se pot juca tenis de câmp şi badminton, şi terenul sintetic de fotbal - situat la intrarea în acelaşi stadion. Se poate înscrie oricine, iar programarea se va face după metoda: primii înscrişi, primii serviţi. Mai multe informaţii se pot obţine vizitând site-ul nostru, www. dsjdolj.ro“, spune Ion Octavian, director adjunct al Direcţiei de Sport Dolj.

Primăria caută soluţii

Aşa cum ne-a declarat Carmen Licu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Craiova, deocamdată, Instituţia Primarului nu le poate oferi nimic în plus oamenilor, în afară de Velodrom şi de terenurile de sport instalate pe A.I. Cuza în weekend. „Instituţia Primarului a lansat sâmbătă campania «Punem oameni şi lucruri în mişcare», pornind de la faptul că în municipiul Craiova nu există multe oportunităţi pentru practicarea sportului în mod gratuit. Astfel, timp de trei luni, în centrul oraşului, tinerii sunt încurajaţi să joace gratuit baschet şi fotbal, la fiecare sfârşit de săptămână, pe terenuri special amenajate pentru aceste sporturi. Acesta este doar un prim pas pe care Instituţia Primarului îl face în vederea promovării mişcării. În acelaşi timp, se caută soluţii pentru permanentizarea acestei campanii“, a spus Carmen Licu.