http:http://www.youtube.com/watch?v=D1yR1KnsHD8
http:http://www.youtube.com/watch?v=hKwT0QApJMU
3.000 de fermieri din Dolj nu-şi pot primi subvenţiile pe suprafaţa cultivată din cauza harababurii din planşele comparate cu fotografiile din satelit, care dovedesc amplasamentul şi cultura de pe terenuri. Agricultorii arată cu degetul către APIA Dolj, instituţia aruncă pisica moartă la firma care a interpretat datele din documente şi la primari, iar societatea îi arată Agenţiei obrazul spunând că nu-şi face treaba.
Milioane de lei stau blocate în conturile APIA, în timp ce fermierii se chinuiesc să facă rost de bani pentru recoltatul grâului. Un mecanism gândit de Uniunea Europeană pentru acordarea subvenţiei agricole a fost aplicat după metoda mioritică. Aceea de a pune piedici, din prostie sau lene, agriculturii, sufocată de fărâmiţarea terenurilor şi de lipsa utilajelor. În loc să se ocupe de recoltat, fermierii doljeni aleargă disperaţi pe holurile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Dolj pentru a primi banii ce li se cuvin. Greşeli pe bandă rulantă, de care nu se fac vinovaţi, îi împiedică să intre în posesia subvenţiei fără de care unii nu vor avea ce pune pe masă.
Circuitul subvenţiei în administraţie
O sută de euro pe hectar este subvenţia pe care Uniunea Europeană o acordă producătorilor agricoli. Condiţia este să aibă teren şi să-l cultive. UE nu plăteşte haotic, ci după reguli bine stabilite. Pentru ca banii să ajungă la cei care lucrează efectiv pământul, Uniunea a cerut ca autorităţile naţionale să angajeze o firmă care să efectueze fotografii din satelit ale suprafeţelor de teren şi apoi să le interpreteze. Firma Gauss din Timişoara a fost desemnată să interpreteze datele din fotografii, prin teledetecţie. Pe baza unor coduri de culoare care certifică existenţa culturilor declarate de fermieri, firma respectivă confirmă acest lucru. În plus, tot pe baza fotografiilor, Gauss stabileşte dacă suprafaţa de pământ a fermierului corespunde cu cea din acte şi dacă a fost corect amplasată. În caz că fotografia nu „bate“ cu hărţile întocmite pe baza declaraţiilor fermierilor, atunci firma dă o notă de neconformitate, iar cultivatorii nu primesc nici un ban, aşa cum este situaţia în Dolj şi în toată ţara. Până aici lucrurile sunt clare. „Telenovela“ începe când intră în scenă primăriile şi angajaţii APIA.
Mai bine în birou, decât pe ogor
Teledetecţia pentru care a fost angajată firma Gauss nu ar putea avea loc dacă, iniţial, aceasta nu ar deţine hărţile cu care să compare fotografiile. Hărţile sunt întocmite empiric, pe genunchi sau în biroul primarilor. Fermierului i se prezintă o hartă din satelit fără coordonate sau vecini. Pe respectiva hârtie sunt doar blocurile de tarlale şi parcele. Acesta se vede, astfel, nevoit să ghicească pe unde ar veni terenul pe care îl lucrează el. După ce se scarpină în cap, îşi face curaj şi alege un punct de pe hartă. La fel procedează şi ceilalţi agricultori. Dacă nu au ghicit bine, ghinionul lor. Nu primesc nici un ban! Hărţile, completate în acest fel, ajung la APIA, care le trimite apoi la Gauss pentru interpretare. Iar de la firmă răspunsul nu poate fi decât negativ. Chiar şi în această situaţie, dosarele ar putea fi aprobate, dacă angajaţii APIA Dolj s-ar deplasa din birouri pe teren pentru rectificarea greşelilor. După cum spun fermierii cu care a discutat GdS, greu prinzi picior de funcţionar pe mirişte.
Terenul-fantomă
Cornel Ionescu locuieşte în comuna doljeană Dioşti. Munceşte pământul de când se ştie, împreună cu familia. Om gospodar, el şi-a cumpărat utilaje cu care lucrează cele aproximativ 30 de hectare de teren. „Ar fi trebuit să primesc 3.000 de euro subvenţie de la APIA. Mi-au spus că terenul meu nu există, că nu figurează pe hartă. Să vină ei pe teren, să măsoare, să vadă că este aici. Cei de la primărie nu ştiu nici ei mai multe. În această situaţie sunt sute de persoane din Dioşti“, a spus Cornel Ionescu, în timp ce supraveghea lucrările de recoltare a grâului de pe terenul care nu iese la calcul.
Vecinul său, Emil Rusu, răsuflă uşurat. „Eu am fost în situaţia asta anul trecut. Acum am scăpat, pentru că nu am fost ales prin sondaj. După ce că nu scoatem nici măcar banii pe care îi băgăm în pământ ca să avem ce mânca, ei nu ne dau nici subvenţia?!“, se întreba Rusu, în timp ce se pregătea să încarce grâul într-o remorcă.
Mariana Florea, angajată a Primăriei Dioşti, a declarat că şi ea este în aceeaşi situaţie. „Din Dioşti au fost selectate prin sondaj pentru teledetecţie 400 de persoane. O sută nu vor primi nimic. Am fost la APIA Dolj, iar cei de acolo spuneau că nu e vina lor, că aşa a venit de la Bucureşti. De ce nu vin la faţa locului să măsoare? Mie la teledetecţie mi-au dispărut 2,8 hectare la şosea. Spun că nu există. Cei de la APIA au zis că vor trimite dosarul la reinterpretare“, a spus Mariana Florea.
Angajaţii APIA, leneşi sau răuvoitori
Conducerea APIA Dolj consideră că situaţia este sub control şi spune că problemele apar la primării. „3.000 de fermieri din 17 comune din Dolj au probleme. Cei de la interpretare (Gauss – n.r.) au găsit suprapuneri. Hărţile le-am făcut noi pe baza declaraţiilor oamenilor. Angajaţii APIA au mers în teritoriu şi au încercat să rezolve problemele găsite. I-am invitat şi pe primari la discuţii, să găsim o soluţie“, a declarat directorul coordonator al APIA Dolj, Sorin Iordache. Potrivit acestuia, metoda teledetecţiei are succes în ţările dezvoltate ale UE unde sunt fermieri cu suprafeţe mari de teren. Administratorul firmei Gauss din Timişoara, Mircea Stoian, a precizat că, din punctul său de vedere, vinovată este APIA, deoarece nu rectifică greşelile din hărţile pe care le trimite firmei. „Când e vorba despre teledetecţie, toată lumea aruncă aici pisica moartă, pentru că nu prea ştiu ce este. Pe baza fotografiilor din satelit ale suprafeţelor de teren, noi facem o analiză spectrală, calculăm suprafaţa şi identificăm culturile. Dacă fotografiile suprapuse spun acelaşi lucru, atunci luăm decizia pozitivă. Pentru asta, trebuie ca fermierul să fi desenat bine locul parcelei pe hartă. Dacă nu, vor rezulta coduri de eroare. În acest caz, APIA ar trebui să urmărească să corecteze erorile, adică să discute cu aceştia. Pot apărea situaţii ca, de exemplu, un fermier să fi declarat că a cultivat grâu, dar să vină inundaţiile şi atunci eu nu voi mai detecta cultura. Aici intervine APIA, care verifică pe teren acest lucru şi ia decizia administrativă de a aproba plata“, a precizat Stoian.
Acesta a acuzat APIA că nu se implică. „Problema este că nu iau o decizie deoarece angajaţii de acolo au mari probleme cu competenţa. Dacă angajatul APIA nu-şi face treaba, suferă fermierul. Aici este secretul. Conform normelor UE, pe care nu le cunosc sau le ignoră, ei nu au voie să-i ajute pe fermieri la completarea cererilor. De foarte multe ori, îşi bagă nasul şi mai mult îi încurcă. Şi Centrul de Consultare Agricolă ar putea să-i îndrume pe oameni, că nu s-a născut nimeni topograf“, a mai spus administratorul firmei Gauss.
Moldovenii stau mai rău
Situaţia din Dolj este de departe un caz fericit, comparativ cu cea din Suceava sau Bacău. În aceste judeţe, fermierii care vor primi subvenţii pot fi număraţi pe degete. În Dolj, pe lângă Dioşti, mai au probleme Castranova, Drăgoteşti, Ghindeni, Apele Vii, Coşoveni, Leu, Teslui, Caraula, Galicea Mare, Izvoare, Moţăţei, Unirea, Amărăştii de Jos, Celaru şi Mârşani.
„Problema este că nu iau o decizie deoarece angajaţii de acolo au mari probleme cu competenţa. Dacă angajatul APIA nu-şi face treaba, suferă fermierul. Aici este secretul. Conform normelor UE, pe care nu le cunosc sau le ignoră, ei nu au voie să-i ajute pe fermieri la completarea cererilor. De foarte multe ori, îşi bagă nasul şi mai mult îi încurcă“.
Mircea Stoian, administrator Gauss
