Liderii grupurilor parlamentare ale PNL, deputatul Călin Popescu-Tăriceanu şi senatorul Puiu Haşotti, i-au adresat premierului Boc o scrisoare în care îi solicită acestuia ca guvernul să nu-şi asume răspunderea pe Coduri, susţinând că nu există un termen- limită fixat de Comisia Europeană.
Fostul premier Tăriceanu şi senatorul Puiu Haşotti consideră drept inacceptabilă campania publică prin care PD-L şi preşedintele Băsescu ar încerca să convingă societatea românească să accepte procedura asumării răspunderii guvernului pentru reforma Codurilor penal, de procedură penală, civil şi de procedură civilă.
„Aţi insistat foarte mult asupra ideii că adoptarea rapidă a acestor coduri este o solicitare a Uniunii Europene. Totodată, aţi exprimat ideea că aceste coduri sunt bine redactate, ca urmare a eforturilor unor echipe de specialişti. Considerăm că aceste argumente nu au trecut nici măcar proba unui interval de timp de ordinul săptămânilor“, susţin cei doi lideri ai PNL.
Ei invocă, în sprijinul spuselor lor, faptul că oficialii Comisiei Europene nu au formulat termene-limită pentru adoptarea codurilor şi nici nu au solicitat adoptarea urgentă a acestora. În al doilea rând, parlamentarii PNL reclamă faptul că elaborarea acestor proiecte s-a făcut în absenţa consultării sistematice a societăţii civile şi a partidelor politice, precum şi a mediilor profesionale ale practicienilor, medii ce au formulat deja „observaţii pertinente şi severe“.
„Societatea civilă a arătat în mod insistent faptul că proiectele de coduri vehiculate de guvernul pe care îl conduceţi au deficienţe grave, care le fac incompatibile cu multe dintre principiile democratice care stau la baza ordinii constituţionale în România“, afirmă semnatarii, drept al treilea argument pentru o dezbatere amplă în parlament.
„De aceea, vă solicităm să renunţaţi la ideea angajării răspunderii guvernului în parlament şi să acceptaţi dezbaterea codurilor în cadrul procedurilor parlamentare obişnuite“, cer Tăriceanu şi Haşotti primului-ministru Emil Boc.
Delegaţia Permanentă a decis depunerea unei moţiuni de cenzură
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri că Delegaţia Permanentă a decis, de principiu, depunerea unei moţiuni de cenzură pe coduri, în situaţia în care puterea va decide angajarea răspunderii pentru aceste patru acte normative. „Suntem de părere că este un subiect şi un câmp legislativ mult prea important pentru a fi trecut prin procedura asumării răspunderii. Nu suntem singurii în această opinie – după cum cunoaşteţi ONG-uri diverse, cu diverse simpatii politice aş putea să spun, au ridicat semne de întrebare şi au cerut discutarea foarte serioasă şi temeinică a acestor Coduri. Avem nevoie de ele de multă vreme, dar nu înseamnă că trebuie să le trecem într-un heirup care să ne provoace mai multe daune decât efecte pozitive“, a precizat Antonescu.
Termenul pentru dezbaterea şi adoptarea codurilor ar trebui prelungit
Şi preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat ieri că termenul pentru dezbaterea şi adoptarea codurilor ar trebui prelungit pentru că problemele de reglementat sunt controversate şi că este mai important ca legile să fie bune decât ca România să demonstreze la Bruxelles că este „copil disciplinat“.
„Eu cred că este mai sănătos şi mai prudent pentru România să ne luăm poate câteva săptămâni în plus, poate o lună, poate două, nu cinci luni, nu şapte luni, nu la calendele greceşti, dar cred că temeinicia acestor coduri este mai importantă decât graba de a demonstra intern sau internaţional că suntem copii disciplinaţi şi că ne facem lecţiile atunci când vrea fie preşedintele Băsescu, fie vreun lider de la Bruxelles. Nu cred că cineva de la Bruxelles doreşte ca România să aibă coduri care să nu fie coerente, care să nu permită o îmbunătăţire a stării justiţiei din România“, a mai susţinut el.
Ideea de a adopta în bloc până pe 15 mai patru coduri este nerealistă, a spus Mircea Geoană, arătând că el constată un lucru tehnic şi nu face un comentariu neapărat politic.
Cele patru coduri se află în prezent în dezbaterea a două subcomisii parlamentare – una pe domeniu penal, cealaltă pe domeniul civil, existând posibilitatea ca ulterior ele să fie adoptate prin angajarea răspunderii de către guvern.
