Despăgubire fără judecată în caz de malpraxis

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Pacienţii români care sunt prejudiciaţi în urma unor cazuri de malpraxis ar putea fi despăgubiţi financiar, din 2009, chiar dacă doctorul nu este găsit vinovat de către Colegiul Medicilor, potrivit prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

„Ministerul Sănătăţii pregăteşte un proiect de lege prin care să se introducă o cale de rezolvare extrajudiciară, care include o instanţă specială de mediere şi analiză a cazurilor de malpraxis. În România, pacientul nu este despăgubit financiar, în caz de malpraxis, decât prin instanţă, procedeu care durează câţiva ani“, a explicat prof. dr. Astărăstoae pentru NewsIn.

Daunele morale, negociate cu medicii

Instanţa de mediere ar urma să fie formată din mediatori şi experţi care vor analiza sesizările de malpraxis şi vor decide dacă pacientului i s-a adus sau nu vreun prejudiciu şi la ce valoare financiară se ridică acesta. După analizarea cazului de către instanţa de mediere, decizia acesteia va fi trimisă la Colegiul Medicilor, care va stabili dacă a fost vorba despre o eroare medicală inevitabilă sau despre o greşeală profesională.

„Chiar dacă medicul este sancţionat sau nu de către Colegiu, pacientul va fi despăgubit pentru prejudiciul suferit. Acum, pacienţii sunt plimbaţi prin tribunale ani întregi pentru a obţine o despăgubire, pe care, de multe ori, nu o primesc. Până acum, se cunosc doar două cazuri în care pacienţii au obţinut în instanţă daune morale“, a mai spus preşedintele Colegiului Medicilor.

Despăgubirile sunt plătite de companiile de asigurări.

În plus, legea actuală a malpraxisului presupune ca pacientul care acţionează în instanţă un medic, pe lângă cheltuielile de judecată, să plătească o sumă cuprinsă între 1.000 şi 4.000 de lei Ministerului Sănătăţii, pentru a-i fi examinat cazul de către Comisia de expertiză.

Preşedintele Colegiului Medicilor a subliniat faptul că un sistem care nu se bazează pe soluţionarea cazurilor de malpraxis în instanţă, ci prin mediere, este atât în favoarea pacientului, cât şi a medicului. „Medicii din România au început să abordeze medicina defensivă, refuză cazurile cu risc, pentru a nu fi blamaţi. Acest lucru se evidenţiază mai ales în obstetrică-ginecologie, unde sunt cele mai multe reclamaţii de malpraxis“, a adăugat Astărăstoae.