Pericolul din pereţi

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Programele de consolidare a clădirilor cu grad ridicat de risc în caz de cutremur sunt salutate din mers de Primăria Craiova. Nici un leu care putea fi accesat în cadrul acestora nu ajunge în Bănie, unde peste 100 de imobile aşteaptă expertiza, iar alte câteva sute, măcar o verificare.

Craiova bate pasul pe loc în privinţa reabilitării imobilelor care prezintă risc seismic ridicat. În vreme ce alte autorităţi din ţară se mai lipesc de fonduri pentru consolidarea câte unei clădiri, în cadrul proiectelor anuale, municipalitatea din Bănie nu a reuşit să repare decât un singur bloc din sutele de clădiri multietajate considerate avariate şi aşteaptă să pice de undeva bani pentru expertizarea altor peste 100, identificate în ultimii ani. Este vorba însă numai despre imobilele administrate de Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL), fiindcă, în rest, Dumnezeu cu mila!

Craiova nu se regăseşte în nici unul dintre rapoartele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei (MDLPL) aferente programelor de consolidare a clădirilor sensibile în caz de cutremur. În programul aprobat pentru 2008 sunt incluse, potrivit site-ului MDLPL, 69 de clădiri multietajate, dintre care 57 sunt în Bucureşti, iar restul - în Bacău, Galaţi, Ploieşti, Roman, Tulcea, Cernavodă, Hârşova şi Negreşti. Pentru casele din acest program, care aparţin persoanelor private, guvernul a deblocat în 2008 zece milioane de lei, alte fonduri urmând să fie asigurate din bugetele locale, credite etc. Iniţiativa nu este de ieri, de azi. Ea a fost lansată în 1994, prin Ordonanţa nr. 20, şi modificată în 2001 şi 2006, de atunci, în Craiova fiind reabilitat doar un amărât de bloc din cartierul Valea Roşie.

Risc secret

Singurul demers întreprins de administraţia publică din Bănie ar fi fost transmiterea către Palatul Administrativ Dolj a unei situaţii cu imobilele inventariate de municipalitate în 2007. Asta susţine şefa Biroului imagine, Laura Conu. Numai că nu se ştie unde a intrat acea listă, dacă e să ne luăm după cancelaria prefectului, care ne-a comunicat că Prefectura Dolj nu deţine o astfel de situaţie. Nici de la primărie nu am reuşit să obţinem celebra listă. Şeful Comisiei de urbanism a consiliului local municipal din ultimii opt ani, Emilian Ştefârţă, a declarat că nu a văzut nici un document care să ateste măcar o verificare a imobilelor multietajate din Craiova, în vederea stabilirii gradului de risc. „Ştiu doar despre blocurile vechi administrate de RAADPFL, care au şi fost vândute chiriaşilor, în ultimii ani. Însă, o listă cu toate clădirile şi blocurile care nu sunt ale RAADPFL nu am văzut vreodată“, a spus Ştefârţă. Şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Dolj, Gheorghe Enescu, nu a putut fi contactat.

Doar 15 buline

În Craiova au fost expertizate tehnic după 1994 doar 15 imobile, care, potrivit reprezentanţilor primăriei, poartă şi bulinele de avertizare. Alte 110 trebuie expertizate. Toate erau, la data identificării şi expertizării, în administrarea regiei locale specializate. Pentru comparaţie, în judeţul Bacău au fost expertizate, în perioada 1993 - 2007, 98 de imobile, în Braşov - 48, în Brăila - 54, în Botoşani - 58, toate în municipiul Botoşani, în Constanţa - 69, majoritatea găsindu-se chiar în reşedinţele de judeţ. Listele sunt pe site-ul MDLPL, unde, bineînţeles, Doljul nici nu figurează.