Preşedintele Traian Băsescu a participat ieri, alături de peste 100 de oameni de afaceri austrieci şi români, la o croazieră pe Dunăre, pornind de la Orşova spre Cazane, în cadrul unui program ce vizează oportunităţile de afaceri din zona fluvială a României şi Bulgariei. Şeful statului le-a vorbit potenţialilor investitori despre oportunităţile pe care Dunărea le oferă, recunoscând însă că zona aflată în administraţia României şi a vecinilor bulgari are nevoie de multe investiţii pentru a deveni un coridor performant.
Potrivit preşedintelui, cele 23 de porturi româneşti la Dunăre şi Marea Neagră au drept caracteristică nivelul tehnologic slab şi necesită investiţii mari pentru a deveni performante. Băsescu a menţionat totuşi că ele beneficiază de o infrastructură de calitate, dar şi de cele două canale care leagă Dunărea de portul Constanţa şi de Midia şi care scurtează distanţa până la porturile maritime. Alt avantaj al Dunării îl constituie, potrivit şefului statului, faptul că fluviul permite navigarea barjelor cu încărcătură de până la 18.000 de tone de marfă. „Dunărea devine un test pentru politicienii europeni, adică în ce măsură facem ceea ce spunem când ne referim la mediu. În baza unor decizii adoptate la nivelul Comisiei Europene, al Consiliului European, Dunărea poate fi o soluţie de transport ecologic, care ar degreva foarte mult şoselele şi autostrăzile europene“, a subliniat preşedintele.
Traian Băsescu a arătat că România, Bulgaria, Serbia, Austria şi Germania au în mână soluţia de a transforma Dunărea într-o variantă de transport prietenoasă cu mediul înconjurător. „Problema este doar dacă avem voinţă s-o facem. Şi ca politician, şi ca ministru al transporturilor, în cinci guverne ale României, trebuie să spun că am avut tot timpul sentimenul că nu există încă voinţa politică să unim Marea Neagră cu Marea Nordului, Constanţa cu Rotterdam şi Antwerp“, a precizat Băsescu.
Şeful statului le-a spus oamenilor de afaceri că Dunărea este locul potrivit pentru investiţii, indiferent că este vorba despre zonele aparţinând României, Serbiei sau Bulgariei, şi că sunt bineveniţi pentru „orice tip de investiţie prietenoasă cu mediul“, mai ales în condiţiile în care fluviul nu a reuşit până acum să fie şi un coridor economic, nu doar de transport.
