Craioviţa se transformă

În noiembrie 2006, locuitorii cartierului Craioviţa aflau chiar la „Fii vocea cartierului tău!“ că, din 2007, infrastructura va suferi modificări importante. La un an şi jumătate, aceiaşi craioveni au venit din nou la „Fii vocea cartierului tău!“, pentru a sesiza că mai sunt multe de făcut şi că unele obiective realizate anul trecut nu sunt întreţinute: asfaltul nu a ajuns pentru aleile dintre blocuri, după construirea reţelelor de utilităţi au rămas şanţuri în carosabil, gardurile montate în 2007 au fost distruse, locurile de joacă – de asemenea.

Marius Volintiru nu este singurul dintre participanţii la „Fii vocea cartierului tău!“ care i-a atras atenţia primarului Antonie Solomon că pe bulevardul Tineretului, în dreptul complexului Kaufland, în carosabil a rămas un şanţ în urma unor lucrări de racordare a reţelelor de utilităţi. „Au spart carosabilul să-şi tragă utilităţile şi au lăsat strada aşa“, a spus Marius Volintiru. „Au făcut reţele şi nu au mai reparat strada. Se scufundă asfaltul sub camioane. Tot felul de reţele, inclusiv de gaze“, a arătat Mihai Jacotă, referindu-se la străzile adiacente blocului 157. „La blocul 150 F se strânge apa de ploaie şi rămân bălţi două-trei săptămâni, din cauza covorului asfaltic prost turnat“, a spus Cârlogea, alt locuitor al cartierului.

Potrivit primarului Antonie Solomon, inspectorii primăriei urma să plece ieri să verifice calitatea lucrărilor în punctele prezentate de craioveni şi termenele de refacere a carosabilului şi trotuarelor în cazurile în care arterele au fost sparte pentru instalarea reţelelor de utilităţi. Controlul nu s-a încheiat, dar se pare că mai mulţi constructori vor fi amendaţi în zilele următoare.

Poliţia, plătită la kilometru

Mulţi craioveni sunt indignaţi că autorităţile nu pot stopa distrugerea mobilierului urban, a spaţiului verde, a locurilor de joacă şi a gardurilor construite anul trecut pentru delimitarea spaţiilor verzi amenajate. „La Bigul Nou au fost distruse balansoarele: ziua – de către bunici şi părinţi, noaptea – de către tineri. Şi gardurile sunt distruse“, a afirmat Aurel Iordăchioiu. „Eram de faţă când unii rupeau pomii. Am întrebat doi poliţişti comunitari care stăteau pe bancă: «Nu vedeţi? De ce nu faceţi ceva?». Mi-au răspuns: «Ce, domnule, vrei să mă cert cu lumea?». Parcă ar fi plătiţi la kilometru poliţiştii“, a arătat Petre Grecu. „Nişte poliţişti care să facă ordine în stradă nu se formează peste noapte. Noi organizăm inclusiv noaptea activităţi de patrulare cu poliţişti de la Secţia 5 Craiova. Şi, da, puteţi spune chiar că poliţiştii sunt plătiţi la kilometru, fiindcă le-am cerut să nu stea“, a spus Constantin Petrescu, directorul Poliţiei Comunitare Craiova.

Se caută spaţii verzi

Şi în Craioviţa este nevoie acută de spaţii verzi. Deşi au apreciat că, începând din toamna anului 2007, primăria a concentrat mai multe forţe pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, participanţii la „Fii vocea cartierului tău!“ au reclamat că există încă multe fâşii de domeniu public lăsate de izbelişte. „Pe bulevarde sunt întreţinute doar scuarurile, iar pe margini, în faţa blocurilor, nu se face nimic la spaţiile verzi“, a arătat Marius Volintiru. Oamenii sunt nemulţumiţi şi de faptul că zona acoperită cu pomi dintre strada George Enescu şi strada Toporaşi nu este amenajată ca parc, deşi are potenţial. Primarul Antonie Solomon a declarat că toate spaţiile verzi din vecinătatea blocurilor vor fi întreţinute şi că va propune în acest an şi realizarea altora, inclusiv a unor părculeţe acolo unde este posibil, cum este cazul străzii Elena Farago. Solomon a mai afirmat că în 2008 vor fi achiziţionaţi aproximativ zece kilometri de gard, pentru a fi împrejmuit tot spaţiul verde câştigat şi pentru a fi acoperite şi găurile rămase în urma devastării.

Străzi prea înguste

Câteva străduţe asfaltate anul trecut nu au fost şi lărgite, pentru a permite traficul rutier pe ambele sensuri. Este cazul străzii Tufănele, plină de depozite şi magazine, şi a aleii Hortensiei, cunoscută şi sub numele de „strada pepenarilor“. Craiovenii au dovedit chiar că au studiat traficul. „La «Segarcea» se poate amenaja o parcare pentru taxi, ca să nu mai stea pe trotuarul unde circulă foarte mulţi pietoni, care vin la diverse casierii. Pe strada Tufănele poate fi lărgit carosabilul, pentru a se fluidiza traficul. Acolo sunt magazine şi depozite, iar când la unul dintre ele opreşte o maşină, traficul este blocat“, a spus Lucian Florea. Despre Aleea Hortensiei, dar şi despre alte străduţe pe care se practică tot soiul de acte comerciale, craiovenii spun că acestea sunt practic interzise pietonilor: pe trotuare sunt parcate maşinile comercianţilor, iar pe carosabil circulă autovehiculele.

Asociaţiile cer ajutor

Reprezentanţii mai multor asociaţii de proprietari i-au cerut sprijin primarului Antonie Solomon. Ei ar vrea să fie sprijiniţi în diverse activităţi, cum ar fi colectarea separată a gunoiului menajer, dar nu numai. Marius Volintiru a declarat că locatarii unuia dintre blocurile asociaţiei pe care o conduce plătesc apa mai mult decât ar trebui, din cauza unui contor defect, şi că a depus o cerere de verificare la Compania de Apă „Oltenia“ SA în urmă cu 45 de zile, la care însă nu a primit nici un răspuns. Alţi administratori au cerut să fie curăţaţi plopii care ameninţă blocurile sau să fie ridicate diverse utilaje părăsite pe domeniul public. Primarul Solomon a dispus ca aceste cereri să fie rezolvate urgent.

Doleanţe vechi

Una dintre doleanţele mai vechi ale vârstnicilor din Craioviţa a fost adusă din nou în atenţia primarului Antonie Solomon: clubul pentru bătrâni. Primarul recunoaşte că aceasta este una dintre cele mai greu de îndeplinit cereri. „Nu am găsit până acum un spaţiu pentru bătrâni, în care să-şi omoare timpul. Ei au dreptate, dar nu s-a putut. Asta nu înseamnă că am renunţat“, a declarat Solomon.

Oamenii au revenit şi cu solicitarea de a fi semaforizate intersecţiile bulevardelor din Craioviţa, însă primarul rămâne la varianta sensului giratoriu, pe care va încerca să o materializeze începând din acest an. Craiovenii sunt dezgustaţi de molozul de pe terenul Mitropoliei, de provenienţă necunoscută, iar primăria continuă să se declare neputincioasă, pe motiv că terenul nu e domeniu public. Oamenii mai vor să dispară şandramalele din „staţia 15“, pe care primăria le are în vizor încă de acum doi ani, dar cărora nu le-a expirat durata de viaţă din contractele de închiriere.