Politicieni şi importanţi oameni de afaceri urma să fie judecaţi în 2007, însă dosarele lor au fost blocate. Mai întâi prin suspendarea judecării lor pe excepţii către Curtea Constituţională, apoi prin schimbarea Comisiei de la Cotroceni şi, mai târziu, prin restituiri către procurori.
Majoritatea proceselor de mare corupţie sau de criminalitate organizată, în care erau acuzaţi demnitari, au fost supendate, în luna martie, prin sesizarea Curţii Constituţionale. În octombrie, nici unul dintre marile dosare de corupţie sau economice nu se mai afla pe rolul instanţelor de judecată, în urma deciziilor repetate de restituire către procurori, pentru refacerea anchetelor. În acelaşi timp, în cazul actualilor sau foştilor miniştri, investigaţiile au stagnat din cauza blocajului de aproape două luni în care a intrat Comisia de la Cotroceni.
Dosarul „Poşta Română“
Pe 18 septembrie 2007, DNA a cerut aviz de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale faţă de ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, şi faţă de fostul ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Zsolt Nagy, sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obţinerea unui avantaj patrimonial pentru altul, în dosarul cunoscut sub numele „Poşta Română“. Procurorii anticorupţie au anunţat pe 10 septembrie 2007 că au în lucru un dosar privind „Poşta Română“ şi că fac verificări cu privire la HG nr. 377/2007, avizată de ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu. DNA preciza că aceste cercetări presupun şi verificarea împrejurărilor emiterii HG nr. 377/2007, respectiv a notelor de fundamentare emise de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi de Ministerul Justiţiei. Potrivit DNA, în cadrul unui dosar penal, înregistrat în luna septembrie 2006, procurorii efectuează acte premergătoare cu privire la legalitatea unor achiziţii publice realizate de Compania Naţională Poşta Română, la legalitatea unor asocieri ale acestei instituţii sau ale angajaţilor săi, în diferite societăţi comerciale, şi cu privire la posibila fraudare a patrimoniului public şi privat al statului, ca urmare a acestor activităţi. Zsolt Nagy era la a doua solicitare după cea privind dosarul privatizărilor strategice, din decembrie 2006.
Decebal Traian Remeş, acuzat de trafic de influenţă
Chiuariu a demisionat din funcţie pe 10 decembrie 2007, după ce preşedintele a făcut un apel la premier, cerându-i să facă un „act politic inteligent“ şi să îl remanieze pe ministru, a cărui suspendare, odată cu începerea urmăririi penale, ar echivala cu „un faliment al justiţiei“.
Procurorul-şef al DNA l-a sesizat pe 24 septembrie pe preşedintele României pentru anchetarea ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Paul Păcuraru, pentru luare de mită în dosarul nr. 239/P/2007.
Alt membru al guvernului Tăriceanu vizat de Comisia specială de la Cotroceni a fost Decebal Traian Remeş, fost ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, acuzat de trafic de influenţă. El a demisionat din funcţie pe 11 octombrie 2007, la o săptămână de la izbucnirea, în presă, a scandalului de corupţie în care a fost acuzat de trafic de influenţă, alături de fostul ministru al agriculturii Ioan Avram Mureşan. Pe 8 octombrie 2007, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-a sesizat pe preşedinte pentru a cere urmărirea penală faţă de ministru pentru trafic de influenţă, în dosarul nr. 157/P/2007 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Potrivit DNA, Remeş ar fi destinatarul banilor care îl aveau ca intermediar pe fostul ministru al agriculturii Ioan Avram Mureşan, cercetat de DNA, din 6 octombrie 2007, pentru complicitate la cumpărare de influenţă. În septembrie 2007, Ioan Mureşan ar fi înlesnit transmiterea promisiunii şi darea unor produse în valoare de 1.500 de lei şi a sumei de 15.000 de euro de la omul de afaceri Gheorghe Ciorbă unui demnitar al statului, pentru favorizarea firmelor omului de afaceri la licitaţii publice.
Dosarul privatizărilor strategice
În dosarul privatizărilor strategice, procurorul general al României a cerut întrunirea şi avizul Comisiei de la Cotroceni, în 5 decembrie 2006, pentru începerea urmăririi penale împotriva ministrului economiei Codruţ Şereş şi a ministrului comunicaţiilor, Zsolt Nagy. În cazul lui Şereş, procurorul general al României a solicitat, în două cauze, preşedintelui României învestirea Comisiei pentru începerea urmăririi penale. În primul dosar, nr. 147/D/P/2007, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, se efectuează cercetări faţă de Zsolt Nagy şi Ioan Codruţ Şereş pentru trădare prin transmitere de secrete şi constituirea unui grup infracţional organizat care acţionează în mod coordonat în scopul divulgării secretului economic. După avizul cerut pe 5 decembrie 2006, pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Şereş şi Nagy, în dosarul privatizărilor strategice, în cazul lui Şereş, comisia special instituită s-a desesizat întrucât acesta nu mai avea calitatea de ministru la acea dată. Cu o zi înainte, el demisionase, după ce Partidul Conservator ieşise de la guvernare.
În cel de-al doilea dosar, nr.151/D/P/2005 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, se efectuează cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de subminare a economiei naţionale şi sprijinire a unei asociaţii infracţionale, de către Şereş, în cauză fiind dispusă începerea urmăririi penale faţă de mai multe persoane cu rol decizional în cadrul SC Hidroelectrica SA.
În cazul lui Zsolt Nagy, procurorul general l-a informat pe preşedintele interimar al României, Nicolae Văcăroiu, pe 2 mai 2007, că, prin rezoluţia din 27 aprilie 2007 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), s-a început urmărirea penală faţă de Nagy, pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional. Acceptul preşedintelui României privind anchetarea lui Nagy, în dosarul privatizărilor strategice, a fost trimis ministrului justiţiei pe 19 martie 2007. Pe 11 iunie, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de suspendare din funcţie a lui Nagy.
Adrian Năstase, în atenţia Comisiei de la Cotroceni
Fostul prim-ministru Adrian Năstase (în perioada 2000 – 2004) a fost în atenţia Comisiei de la Cotroceni, după ce procurorul-şef al DNA l-a sesizat, pe 11 septembrie 2007, pe preşedinte pentru a cere urmărirea penală pentru luare de mită şi trafic de influenţă, instrumentate în dosarul nr. 114/P/2007. Sesizarea DNA se referea la al treilea dosar penal pe numele fostului premier, disjuns din dosarul „Zambaccian“, în care era cercetat din 13 noiembrie 2006, pentru modul în care a fost dobândită proprietatea asupra întregului imobil din str. Muzeul Zambaccian, acesta fiind evaluat la peste 1.500.000 de euro.
Alt dosar blocat aflat la Comisia de la Cotroceni este al fostului ministru al transporturilor în perioada 2000 – 2004, Miron Mitrea, acuzat de luare de mită. Pe 13 septembrie 2007, procurorul-şef al DNA l-a sesizat pe preşedintele României pentru a cere urmărirea penală faţă de fostul ministru PSD pentru luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Potrivit DNA, ultimele două acuzaţii au legătură directă cu infracţiuni de corupţie instrumentate în dosarul numărul 49/P/2006.
În atenţia Comisiei s-a aflat şi Victor Babiuc, ministru al apărării naţionale în perioada decembrie 1996 – februarie 1998, aprilie 1998 – martie 2000. Pe 19 septembrie 2007, procurorul-şef al DNA l-a sesizat pe preşedintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală faţă de Babiuc pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în dosarul nr. 194/P/2007.
Dosarul „Loteria“
După ce judecarea unor dosare, considerate de mare corupţie, a fost suspendată, iar continuarea anchetelor în altele a fost oprită prin blocarea Comisiei de la Cotroceni, a urmat, în a doua parte a lui 2007, valul restituirilor către procurori a cauzelor ajunse în instanţă. Unele au fost restituite în baza admiterii unor excepţii de către Curtea Constituţională, altele în urma unor vicii de procedură invocate de avocaţi şi admise de judecători.
Dosarul „Loteria“, în care George Copos, fost vicepremier PC în guvernul Tăriceanu, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, a fost restituit pentru refacerea urmăririi penale, după decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) din 22 octombrie 2007. Curtea Supremă a admis excepţia invocată de avocaţii inculpaţilor, legată de necompetenţa materială a organelor de anchetă, susţinând că în acest caz cercetările ar fi trebuit făcute de DIICOT şi nu de procurorii DNA.
Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada iulie – decembrie 2004, George Copos şi Giuseppe Giglio Rosa, acţionar la Ana Electronic, împreună cu alţi doi acuzaţi, s-ar fi sustras de la plata către stat a unor impozite în valoare de peste un milion de euro. Urmărirea penală a început pe 11 ianuarie 2006, iar la 6 iunie 2006, Copos a fost trimis în judecată, fiind acuzat, alături de ceilalţi inculpaţi, pentru o evaziune fiscală de aproximativ 39,5 miliarde de lei vechi, în legătură cu o tranzacţie cu 38 de spaţii comerciale, vândute de Ana Electronic către Loteria Română. Infracţiunea ar fi fost comisă în 2004, când Copos nu deţinea nici o funcţie publică. Pe 21 ianuarie 2006, Copos a renunţat la toate funcţiile deţinute în Partidul Conservator, iar la 1 iunie 2006 a demisionat din guvern.
Dosarele „Zambaccian“ şi „Mătuşa Tamara“, restituite
Dosarul „Zambaccian“, în care Adrian Năstase, premier şi preşedinte al PSD în perioada 2000-2004, era judecat pentru luare de mită, şantaj şi trafic de influenţă, a fost restituit la DNA pe 18 octombrie 2007. ÎCCJ a decis restituirea după ce avocatul a invocat faptul că umărirea penală s-a făcut fără avizul preşedintelui, parlamentului sau Camerei Deputaţilor, potrivit procedurii prevăzute de Legea răspunderii ministeriale.
Năstase a fost trimis în judecată de DNA, pe 13 noiembrie 2006. După admiterea unei excepţii de către magistraţii Curţii Constituţionale, pe 5 iulie 2007, dosarul s-a reîntors la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit DNA, în perioada 2001 – 2006, Năstase, folosind autoritatea şi influenţa rezultate din funcţiile politice şi administrative ocupate în stat, a săvârşit mai multe infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000, antrenând şi alte persoane. Acuzarea a susţinut că Năstase a primit în mod repetat mită sub forma unor foloase necuvenite în valoare de aproape 19 miliarde de lei vechi. Acuzaţia de trafic de influenţă se referă la obţinerea finanţării nelegale a campaniei sale electorale, în perioada campaniei prezidenţiale din anul 2004, cu o sumă totală de aproape 28,6 miliarde de lei vechi. Alături de Năstase, mai sunt inculpaţi soţia sa, Dana Năstase, pentru complicitate la luare de mită şi alte două infracţiuni, Irina Jianu (fostă şefă la Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi Cristian Mihail Vasile (administrator Eurografica), ultimii doi pentru dare de mită.
Al doilea dosar restituit în care este judecat fostul premier este cel cunoscut sub numele de „Mătuşa Tamara“, în care Adrian Năstase este acuzat de dare de mită. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 30 octombrie 2007, restituirea la Parchet a dosarului, pentru refacerea urmăririi penale. Năstase a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pe 31 mai 2007, fiind acuzat de dare de mită lui Ioan Melinescu, pe care l-a promovat ca şef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). El a fost învinuit că, în anul 2000, l-a numit pe Melinescu la conducerea Oficiului, printr-o hotărâre de guvern, în schimbul blocării unei lucrări având ca obiect o tranzacţie suspectă, de 400.000 de dolari, în contul Danei Năstase. Melinescu a fost şi el acuzat de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii. Scandalul mediatic „Mătuşa Tamara“ a izbucnit la începutul anului 2006, după publicarea declaraţiilor de avere din 2005 ale demnitarilor. Năstase şi-a pierdut toate funcţiile politice, de preşedinte executiv al PSD şi de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Dosarul lui Şerban Mihăilescu, retrimis către procurori
Alt dosar restituit pentru refacerea urmăririi penale este cel al lui Şerban Mihăilescu, fost şef al Secretariatului General al guvernului Năstase. Senatorul PSD Şerban Mihăilescu este judecat în stare de libertate după ce procurorii DNA l-au acuzat că ar fi primit ca mită 11 arme de vânătoare. Dosarul a fost deschis în urma denunţului fostului consilier al lui Mihăilescu, Fănel Păvălache. Curtea Supremă a reluat pe 14 noiembrie dezbaterile, după ce dosarul a fost suspendat, fiind trimis la Curtea Constituţională a României. Înalta Curte a admis, pe 17 mai, sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate care a fost ridicată şi în dosarul „Zambaccian“. Dosarul lui Mihăilescu a fost retrimis către procurorii anticorupţie pe 15 noiembrie 2007, după ce Înalta Curte a decis restituirea către DNA.
Dosarul „Rompetrol“
Dosarul „Rompetrol“, în care omul de afaceri liberal Dinu Patriciu este judecat pentru infracţiuni economice, a fost restituit DIICOT, la 22 octombrie 2007, prin decizia Tribunalului Bucureşti. Motivele restiturii la Parchet au fost încălcarea dispoziţiilor privind disjungerea în privinţa infracţiunii de spălare de bani de care este acuzat Dinu Patriciu, dar şi în legătură cu infracţiunile reţinute pentru alţi inculpaţi. DIICOT a făcut recurs la restituirea dosarului.
Procurorii au finalizat, pe 8 septembrie 2006, urmărirea penală în dosarul „Rompetrol“, partea referitoare la creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital, şi l-au trimis în judecată pe omul de afaceri pentru iniţierea unui grup de crimă organizată, spălare de bani în formă agravantă, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, delapidare, divulgare de informaţii cu caracter secret. Au mai fost trimise în judecată în aceeaşi cauză alte 11 persoane.
Dosarul „Rafo-Carom“
Şi dosarul „Rafo-Carom“ a fost restituit la DIICOT, după o decizie a Tribunalului Bucureşti din 15 noiembrie. În dosar au fost trimişi în judecată oamenii de afaceri Ovidiu Tender şi Marian Iancu, pentru înşelăciune. Magistraţii au cerut refacerea actului de sesizare şi nu pe cea a urmăririi penale. Prin rechizitoriul din 24 august 2006, procurorii au dispus trimiterea în judecată a oamenilor de afaceri şi pentru infracţiunea de constituire a unui grup de criminalitate organizată, reţinând activitatea infracţională derulată în perioada iunie 2002 – decembrie 2004. Ovidiu Tender, Marian Iancu, Cicilia Dumitrescu şi Marin Badea, în calitate de asociaţi, administratori de fapt, respectiv de drept şi directori sau angajaţi ai SC Tender SA Timişoara, SC VGB OIL SRL Bucureşti, SC VGB IMPEX SRL Bucureşti şi SC Carom SA Oneşti, s-au asociat pentru a desfăşura o activitate infracţională în urma căreia SC Carom SA Oneşti ar fi fost prejudiciată cu 1.434 miliarde de lei vechi. Altă infracţiune de care este acuzat Tender, spălare de bani, ar fi dovedită, din probele administrate în cauză şi din informările Oficiului Naţional de Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Tender împreună cu Iancu ar fi realizat circuite financiare frauduloase, bazate pe relaţii comerciale nelegale, în scopul de a ascunde originea ilicită a acestora.
