« Alte articole din categoria Actualitate
Păturicii Craiovei şi-au făcut transfuzie de sânge albastru
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului:

Ce au în comun Dinel Staicu, Genică Boerică, Adrian Mititelu, George Ilinca, Paul Valută ÅŸi Radu Berceanu? În afară de ultimul, toÅ£i au fost implicaÅ£i în fotbal. ToÅ£i au avut sau mai au probleme cu justiÅ£ia. Ei sunt exponenÅ£ii noii clase de boieri din Bănie.
Noua protipendadă a Băniei, de multe ori cu legături mai mult sau mai puÅ£in evidente cu lumea interlopă, ÅŸi-a tras în proprietate imobile boiereÅŸti, multe dintre ele aflate pe lista monumentelor de arhitectură. În Craiova, 364 de clădiri figurează ca monumente de arhitectură, fiind protejate la renovare.În materialul de faţă vom insista asupra celor mai fastuoase dintre ele, care au ajuns în proprietatea îmbogăţiÅ£ilor peste noapte de după 1989.
Sedii de bănci în imobile renovate
Unul dintre monumentele refăcute se află pe str. Unirii nr. 4 ÅŸi a aparÅ£inut magistratului Constantin Vălimărescu. Casa Vălimărescu a fost construită în 1892, după proiectul arhitectului francez Albert Galleron, care a proiectat ÅŸi Palatul Ateneului din BucureÅŸti. Proprietarul a fost magistrat, preÅŸedintele CurÅ£ii de CasaÅ£ie Dolj. În perioada regimului comunist, aici a funcÅ£ionat ASCAR (AsistenÅ£a Cardiacilor), apoi clădirea a fost repartizată Muzeului de Artă - care a amenajat aici SecÅ£ia ColecÅ£ii.
După 1989, casa a fost retrocedată ÅŸi a intrat în proprietatea firmei Italian Knitwear, care a renovat-o ÅŸi a închiriat-o băncii Unicredit. Noua firmă proprietară este controlată majoritar de Max Mara International (56,4%), o societate cu sediul în Luxemburg. Celălalt acÅ£ionar (care deÅ£ine 43,5%) al firmei este societatea italiană Imax Unipersonale.
Vizavi de actuala bancă Unicredit se află alt imobil declarat monument de arhitectură. Este vorba de Casa Stoilov-Bolintineanu, care a aparÅ£inut generalului Stoilov, tatăl academicianului Simion Stoilov, matematician cunoscut drept creatorul teoriei topologice a funcÅ£iilor analitice. Acesta este, totodată, creatorul ÅŸcolii româneÅŸti de analiză complexă. După 1989, aici a fost sediul filialei craiovene a Băncii Turco-Române.
George Ilinca şi Paul Valută, hotel şi club privat
Alt imobil refăcut după vechea arhitectură, care a scăpat de naÅ£ionalizarea comunistă, se află pe strada Mitropolit Firmilian, la câteva sute de metri de DirecÅ£ia Generală a FinanÅ£elor Publice (DGFP) Dolj. Frumoasa construcÅ£ie poartă ÅŸi în prezent denumirea de Casa Zamfirescu ÅŸi este club privat. A fost construită în 1890 ÅŸi este printre puÅ£inele clădiri care au scăpat de naÅ£ionalizarea comunistă. Proprietarul iniÅ£ial, Ion Zamfirescu, a fost un celebru negustor de vinuri. În anii ’60, casa a fost cumpărată de la proprietar, un medic, de Alexandru Firescu, secretarul literar al Teatrului NaÅ£ional din Craiova. „Imobilul a scăpat de naÅ£ionalizare pentru că aparÅ£inea unui medic, funcÅ£ionar al statului, ÅŸi nu unui burghez. Doar proprietăţile burgheziei erau naÅ£ionalizate“, a precizat Marcel Berendei. De curând, Casa Zamfirescu a fost achiziÅ£ionată de societatea Barbarosa SRL, la care acÅ£ionar majoritar (90%) este Martha-PetruÅ£a Jahani, soÅ£ia lui Jahani Farid (alias Paul Valută). Noii proprietari au apelat la o firmă specializată pentru restaurarea ei.
În apropiere de PărculeÅ£ul „Mihai Bravu“ de la Facultatea de Agronomie se poate admira clădirea Golden House, un luxos hotel de patru stele, aflat în proprietatea familiei Ilinca. Åžtefan (George) Ilinca este cel mai cunoscut membru al familiei. Cea mai mare afacere a sa a fost participaÅ£ia la Topway Industries (fabrică de ulei ÅŸi margarină), alături de Doru Stănescu, germanul Andreas Friedman ÅŸi cetăţeanul libanez Salame Badr. George Ilinca a devenit însă mult mai cunoscut prin implicarea sa în acÅ£ionariatul echipei de fotbal Universitatea Craiova. În prezent, hotelul este manageriat de Costel Ilinca, fratele lui George, care s-a regăsit ÅŸi el la un moment dat în acÅ£ionariatul clubului Universitatea Craiova. În trecut, acest imobil a aparÅ£inut medicului Gheorghe Poenaru, fiind construit în 1890, în stilul neoeclectic. După 1989, imobilul a fost retrocedat moÅŸtenitorilor.
„Multă vreme, bătrâna care a moÅŸtenit clădirea nu a vrut să o vândă. A fost nevoită însă să o înstrăineze după ce a avut probleme financiare“, a precizat Marcel Berendei.
Berceanu şi Mititelu - hoteluri nefuncţionale
Hotelul Minerva a fost construit între anii 1900 ÅŸi 1903 ÅŸi a avut încă de pe atunci destinaÅ£ia de hotel ÅŸi cazino. În perioada comunistă a fost restaurant, iar după 1989 a intrat în componenÅ£a Jiul SA (care mai cuprinde hotelul Jiul, hotelul Panoramic din Calafat ÅŸi Vila Vânătorul), societate privatizată prin metoda MEBO. Societatea care are în proprietate clădirea este controlată din umbră de senatorul democrat-liberal de Dolj, Radu Berceanu.
Potrivit celor precizate de Marcel Berendei, salonul în care a funcÅ£ionat la un moment dat Sala Maură a fost restaurat respectând arhitectura originală în proporÅ£ie de 80%. În Sala Maură funcÅ£ionează în prezent un magazin de pantofi la preÅ£uri reduse. Cât priveÅŸte hotelul, acesta nu este funcÅ£ional. „Hotelul este consolidat, dar nu ÅŸi restaurat. Din câte ÅŸtiu, acolo nu se mai lucrează de ani buni“, a spus Berendei.
FinanÅ£atorul Universităţii Craiova, Adrian Mititelu, are la activ două imobile aflate pe lista monumentelor de arhitectură. Primul dintre ele este casa în care locuieÅŸte, pe strada FraÅ£ii BuzeÅŸti nr. 33. Aceasta datează de la sfârÅŸitul secolului al XIX-lea, dar nu se mai cunoaÅŸte primul proprietar. Altă clădire este hotelul New York (fost Geblescu), de pe strada Sf. Dumitru nr. 1. Denumirea a fost dată de unul dintre proprietari, care a cumpărat imobilul cu bani făcuÅ£i în America. Nu a mai putut funcÅ£iona ca hotel din cauză că nu îndeplinea standardele necesare, camerele fiind subdimensionate. În perioada comunistă, clădirea a fost folosită ca spaÅ£iu de birouri. Ulterior, a fost preluată de Mititelu prin firmele pe care le controla. La parter funcÅ£ionează acum sediul clubului Universitatea Craiova, iar la subsol, Crama Haiducilor - un local cu circuit închis. Tot la parterul clădirii, în spaÅ£iul unde pe vremuri funcÅ£iona cofetăria Expres, este acum localul Il Girasole - patronat de oameni de afaceri italieni.
Staicu şi Boerică - locuinţe de boieri
O istorie aparte o are ÅŸi imobilul denumit Vila Bujorului, de pe strada cu acelaÅŸi nume, situată aproape de centrul oraÅŸului. Casa a fost construită la începutul secolului XX de celebrul boier Barbu Drugă. După ce a fost naÅ£ionalizată de comuniÅŸti, clădirea a devenit casă de protocol pentru mai-marii PCR. După 1989, moÅŸtenitorii lui Barbu Drugă au revendicat imobilul.
De retrocedat însă, a fost retrocedat către Mercur SA, drepturile fiind apoi preluate de AsociaÅ£ia CreÅŸtin-Catolic-Ortodoxă, controlată de controversatul om de afaceri Dinel Staicu, care ÅŸi-a amenajat aici locuinÅ£a. Acesta a revendicat nu numai casa, ci ÅŸi tot ce era în ea (mobilier Ludovic XIV ÅŸi argintărie spaniolă), intrând în proces cu Consiliul JudeÅ£ean (CJ) Dolj, care a argumentat că mobilierul a fost adus în incintă după naÅ£ionalizare. De altfel, Dinel Staicu este cunoscut ca amator de drepturi succesorale ale foÅŸtilor boieri.
De la casele boiereÅŸti nu putea lipsi Genică Boerică, proprietar ÅŸi el al unei case ultraluxoase pe str. Unirii, denumită generic „Micul Luvru“. Mai precis, este vorba de fosta casă „Schina“ - construită la 1898 de proprietarul cu acelaÅŸi nume - un aromân stabilit la Craiova. Înainte să fie luată de Boerică, aici a funcÅ£ionat un institut de cercetări. Afaceristul Genică Boerică este deja celebru, fiind judecat pentru restituiri ilegale de TVA în valoare de peste 290 de miliarde de lei vechi.