Retrocedarea Staţiunii Banu Mărăcine, la DNA

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Retrocedarea integrală a Staţiunii didactice Banu Mărăcine de către Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în urma unei sesizări depuse de reprezentanţii Universităţii din Craiova, care administrează unitatea.

Cele 670 de hectare care aparţin Staţiunii didactice Banu Mărăcine sunt administrate în prezent de Universitatea din Craiova şi au fost retrocedate integral foştilor proprietari, într-o singură şedinţă, de membrii Comisiei Judeţene de Fond Funciar, care au validat dreptul de proprietate pe această suprafaţă. Biroul Teritorial Dolj al DNA a cerut, potrivit autorităţilor din fruntea prefecturii, toate actele care au stat la baza deciziei de retrocedare aprobate de membrii Comisiei de Fond Funciar, dar şi hotărârea propriu-zisă în fotocopie. „Cei de la DNA au primit o sesizare în legătură cu terenurile de la Banu Mărăcine. Ni s-au cerut fotocopii după hotărârile luate în Comisia de Fond Funciar cu privire la staţiuni. Dacă problema terenurilor se rezolva de acum 18 ani, nu mai ajungeam aici“, a spus ieri prefectul Silviu Dumitru, care este şi preşedintele Comisiei de Retrocedare.

Marinescu: Le-am explicat că vom proceda la fel şi la alte staţiuni

Directorul Direcţiei de Verificare a Legalităţii Actelor din cadrul Instituţiei Prefectului, Eugen Marinescu, a precizat ieri că actele au fost puse la dispoziţia DNA cu precizarea că, în baza documentelor doveditoare aduse de solicitanţi, vor fi retrocedate terenurile şi de la celelalte staţiuni de cercetare din Dolj. „Le-am anexat actele de la Cârcea şi Coşoveni şi le-am explicat foarte clar că aceeaşi procedură va fi aplicată şi în cazul altor staţiuni. Probabil solicitarea aceasta a fost făcută la sesizarea Universităţii din Craiova“, a spus directorul Marinescu.

Marinescu spune că prefectura a cerut terenuri de pe vremea lui Giugea

Şeful juriştilor din prefectură susţine că nu înţelege înverşunarea conducerii Universităţii, dat fiind faptul că fostul prefect Nicolae Giugea, profesor universitar şi fost director al Staţiunii Banu Mărăcine, a făcut, la rândul său, astfel de demersuri. „Vreau să spun că pe timpul prefectului Nicolae Giugea am făcut o adresă către cei de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Ştiinţifice «Gheorghe Ionescu Siseşti», cărora le-am spus că avem deficit de teren pentru aplicarea legilor de fond funciar şi le-am solicitat să ne spună dacă pot pune la dispoziţie teren pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Adresa am făcut-o pe 5 martie 2007, iar răspunsul lor, care a venit pe 22 martie, a fost că nu au nimic împotrivă, atâta timp cât reconstituirea se face în baza unor drepturi“, a spus Marinescu.

Prefectura ameninţă cu plângeri penale pentru tergiversare

Reclamaţiile făcute de Universitate au ajuns, se pare, inclusiv la primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, care le-a cerut reprezentanţilor prefecturii să trimită urgent la Bucureşti toate actele care au stat la baza retrocedării cu „cântec“. Marinescu spune însă că lucrurile nu se vor opri aici în momenul în care se va face dovada că sesizările Universităţii sunt nefondate. „Vom face plângeri penale împotriva tuturor celor care, prin aceste reclamaţii, tergiversează retrocedările“, a mai spus ieri Marinescu, care a explicat că într-un document transmis prefecturii de Universitate se arată că „Senatul Universităţii condamnă decizia ilegală“ luată în cadrul comisiei.

Universitatea a făcut reclamaţii la ministere, guvern şi DNA

De cealaltă parte a baricadei, rectorul Ion Vladimirescu spune că nu a făcut decât să reacţioneze în faţa unui comportament neadecvat al mai-marilor din prefectură. Vladimirescu a declarat ieri că Universitatea nu a fost informată cu privire la intenţia de restituire a terenurilor aflate în administrarea sa şi a fost nevoit să angajeze avocaţi pentru a susţine cauza instituţiei de învăţământ. „Am angajat un grup de avocaţi care au făcut aceste sesizări, inclusiv la DNA. Noi am făcut memorii la ministere, la guvern, la primul-ministru, pentru că dumnealor au refuzat să comunice cu noi“, a menţionat rectorul.

Vladimirescu: Am vrut să vedem actele

Vladimirescu a mai spus ieri că a cerut prefecturii actele prin care au fost retrocedate cele 670 de hectare de la marginea Craiovei, însă a fost refuzat pe motiv că documentele nu sunt de interes public. „Am făcut o solicitare către prefectură prin care am cerut, în primul rând, hotărârea Comisiei Judeţene referitoare la Banu Mărăcine şi, în al doilea rând, am vrut să vedem dacă foştii proprietari au terenurile chiar aici. Ne-au transmis că aceste informaţii nu sunt de interes public“, a spus Vladimirescu.