Sub patronajul unor asociaţii şi fundaţii se pot ascunde grupuri de interese care conduc, din umbră, diverse afaceri „delicate“. Asemenea entităţi sunt neplătitoare de impozite, pot avea identitate temporară, pot folosi patrimoniul aproape discreţionar. În fapt, nimeni nu controlează astfel de organizaţii.
Asociaţiile şi fundaţiile au apărut precum ciupercile după ploaie în ultimii ani. Potrivit Registrului special ţinut de Judecătoria Craiova, numai în ultimii trei ani s-au înfiinţat 14 fundaţii şi 234 de asociaţii, cu activităţi dintre cele mai diverse.
De unde interesul mare pentru astfel de organizaţii? Unul dintre motive poate fi acesta: în general, asociaţiile şi fundaţiile nu prea sunt controlate de nici o autoritate a statului. Lăsăm deoparte acele organizaţii nonprofit declarate de utilitate publică şi care pot primi fonduri publice guvernamentale sau locale şi unde statul are pârghii de control bine stabilite. De asemenea, nu luăm în discuţie organizaţiile ce activează în scopuri umanitare bine definite şi care fac mult bine comunităţii. Ne referim doar la cazurile în care firme cu cifre de afaceri importante funcţionează sub patronajul unor asociaţii şi fundaţii.
Loc de „pierdut urma“
Asemenea organizaţii cum sunt asociaţiile şi fundaţiile se constituie ca acţionari sau asociaţi la respectivele societăţi comerciale. Cu stupoare constatăm că la baza unor asociaţii şi fundaţii care au înfiinţat o firmă se află alte asociaţii şi alte fundaţii. Şi tot aşa, până când nu se mai ştie cine controlează societatea comercială de la care am pornit. De asemenea, este mai avantajos să înfiinţezi o asociaţie sau o fundaţie prin care să desfăşori o activitate economică decât să înfiinţezi o societate comercială. În primul rând, contabilitatea este mult mai simplă (Codul Fiscal spune că, la o cifră de afaceri de până la 15.000 de euro, asociaţia sau fundaţia este scutită de impozit pe profit), în al doilea rând – şi cel mai important – controlul organelor statului este aproape nul în rândul unor asemenea organizaţii, comparativ cu societăţile comerciale.
Ce spune legea
Potrivit actului normativ care reglementează funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor (OG nr. 26/2000), aceste organisme sunt „persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial“ (art. 1, alin. 2). Mai departe, ele pot fi înfiinţate în temeiul dreptului constituţional la asociere, dar această asociere este garantată şi fără constituirea unei persoane juridice. Pentru a înfiinţa o asociaţie, este nevoie de cel puţin trei membri. În cazul unei fundaţii, membru fondator poate fi şi o singură persoană, însă aportul de capital iniţial trebuie să fie echivalentul a 100 de salarii minime brute pe economie.
Atât asociaţiile, cât şi fundaţiile pot avea perioade determinate de funcţionare, stabilite prin actele constitutive. Ele se pot dizolva de drept (la expirarea termenului pentru care au fost constituite), prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti sau ale adunărilor generale ale membrilor. De asemenea, un punct distinct din ordonanţă prevede şi dizolvarea în cazul în care aceste organisme nu-şi îndeplinesc scopurile pentru care au fost înfiinţate. Practic, organizaţiile nonprofit despre care vorbim se pot dizolva fără „dureri de cap“, în timp ce o firmă nu poate fi radiată decât după ce şi-a achitat datoriile către stat.
Venituri multe, impozite puţine
Să vedem de unde pot proveni veniturile asociaţiilor şi ale fundaţiilor. Organismele îşi constituie veniturile din cotizaţiile membrilor (exclusiv asociaţiile), dobânzi şi dividende de la societăţile comerciale la care sunt acţionare, activităţi economice directe, sponsorizări, donaţii şi legate.
În ultimii ani, o sursă importantă de venit pentru asociaţii şi fundaţii o constituie cota de 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, donat de către acestea. Fondurile astfel atrase şi patrimoniile acumulate nu pot fi retrase de membrii fondatori. Ele pot fi însă folosite discreţionar de aceştia, ca şi cum ar fi ale lor. Avantajos din punct de vedere fiscal este că asociaţiile şi fundaţiile nu plătesc impozite şi taxe la fel ca societăţile comerciale, ci doar dacă, din proprie iniţiativă, declară la organele fiscale că desfăşoară o activitate economică. Dacă au o cifră de afaceri de până la 15.000 de euro, acestea sunt scutite de plata impozitului pe profit.
„În general, organizaţiile nonprofit sunt scutite de la plata impozitelor şi sunt verificate doar acele asociaţii şi fundaţii care desfăşoară activitate economică sau dacă au salariaţi şi plătesc impozit pe salarii. Cele cu activitate economică şi care depăşesc o cifră de afaceri de 35.000 de euro pe an intră automat în categoria plătitorilor de TVA“, a declarat Mihai Antonescu, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj.
Lipseşte controlul
Dacă o societate comercială este controlată de fisc, gardă, poliţie economică şi altele, o asociaţie sau fundaţie scapă, de regulă, de controlul fiscal. Chiar dacă legea permite ca asemenea entităţi să fie controlate, în practică, numai în anul 2007, doar şapte asociaţii şi fundaţii au fost călcate de fisc. Potrivit precizărilor DGFP Dolj, la cele şapte organisme controlate nu s-au găsit nereguli. Nici pentru procentul de 2% din veniturile persoanelor fizice donate asociaţiilor şi fundaţiilor nu există un control din partea statului privind gestionarea fondurilor. Totul este la latitudinea acestui tip de organizaţii nonprofit.
Cât priveşte partea de control, specialiştii spun că trebuie făcută o distincţie clară între activitatea nonprofit şi cea economică, generatoare de impozite.
„Este nevoie de personal specializat din partea organelor de control care să facă diferenţa şi să separe activitatea de bază, fără scop patrimonial, de activitatea economică“, a precizat un consultant de specialitate din partea Professional Consulting.
