7.3 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateMunca dăunează grav sănătăţii

Munca dăunează grav sănătăţii

Nici locurile de muncă banale nu sunt sigure pentru sănătate. Specialiştii susţin că funcţionarii, şoferii profesionişti, vânzătoarele sau agenţii de pază se pot îmbolnăvi din cauza condiţiilor de lucru.

Bolile cauzate de condiţiile de lucru sunt din ce în ce mai numeroase în judeţul Dolj, susţine prof. dr. Ion Toma, şeful Clinicii de Medicina Muncii de la Spitalul de Urgenţă Craiova. „Se înregistrează tot felul de îmbolnăviri la locul de muncă, de la cele mai uşoare până la îmbolnăviri foarte grave. Acest lucru este susţinut de numărul mare de boli profesionale, multe dintre ele depistate în faze tardive“, consideră Ion Toma.

Bolile profesionale se instalează în ani de zile, sunt foarte greu de vindecat şi sunt determinate de condiţii grele de muncă. Unele sunt extrem de grave, putând duce la afectarea permanentă a capacităţii de muncă. Este cazul bolilor de plămâni, cauzate de expuneri îndelungate la noxe (azbestoza, silicoza, aluminoza etc.), întâlnite în cazul persoanelor care au lucrat mulţi ani în medii contaminate (centrale termice, secţii chimice etc).

 

Munca afectează mobilitatea

 

Nu doar condiţiile grele de lucru produc îmbolnăviri. Cele mai frecvente cazuri de absenteism apar la locuri de muncă obişnuite.

Doljenii sunt afectaţi în special de boli ale aparatului locomotor, situaţie similară cu cea din Uniunea Europeană. „O activitate care se desfăşoară în poziţie aşezată – cum este cea practicată de confecţioneri, funcţionari, informaticieni, operatori de calculator – este foarte solicitantă pentru coloana vertebrală (în special pentru regiunile lombară şi cervicală), şi articulaţiile şoldului şi poate duce chiar la apariţia unor tulburări la nivelul organelor din cavitatea abdominală sau la tulburări de circulaţie la nivelul membrelor inferioare“, susţine Ion Toma. Nici persoanele care stau mult timp în picioare la serviciu (comercianţii, agenţii de pază) sau cele care efectuează muncă fizică (manipulanţii, salahorii, îngrijitorii) nu sunt scutite de boli ale aparatului locomotor.

Şoferii profesionişti riscă dublu. O dată pentru că stau imobilizaţi în scaun ore întregi şi, în al doilea rând, din cauza trepidaţiilor.

 

Frigul şi căldura, duşmanii productivităţii

 

Alte boli, destul de numeroase, sunt cele favorizate de condiţii climatice extreme. „La locurile de muncă fără surse de încălzire sau cu variaţii bruşte de temperatură pot să apară cu o incidenţă crescută şi cu o evoluţie mai gravă virozele respiratorii, bolile alergice produse de frig sau diverse tulburări neuro-circulatorii“, a mai spus Ion Toma.

De astfel de boli sunt afectate persoanele care lucrează în spaţii frigorifice, iarna pe şantier, în brutării sau în birouri cu aer condiţionat. În spaţiile în care există aer condiţionat pot să apară tot felul de afecţiuni ale aparatului respirator, chiar pneumonii.

 

Stresul, boală profesională în UE

 

Bolile profesionale sunt cauzate de o serie de factori, cel mai important fiind stresul. În majoritatea statelor din Uniunea Europeană, stresul este considerat boală profesională şi este tratat ca atare. Ion Toma spune că şi în România a fost propusă modificarea legislaţiei astfel încât stresul să fie inclus în categoria bolilor profesionale. „România este o ţară cu un nivel al stresului foarte ridicat. Sunt foarte multe locurile de muncă în care solicitarea neuro-psiho-senzorială este foarte mare, afectând starea de sănătate a angajaţilor. Astfel de cazuri apar atunci când vorbim de o responsabilitatea foarte mare legată de realizarea unor obiective într-o perioadă de timp, relaţii neadecvate între colegi, relaţii încordate între şefi şi subalterni, program prelungit, sentimentul de inutilitate, neîncrederea în subaltern, şi exemplele pot continua“, a precizat şeful Clinicii de Medicina Muncii de la Spitalul de Urgenţă Craiova.

Legislaţie

 

Legea nr. 319/14.07.2007 cuprinde măsurile pe care angajatorul trebuie să le ia pentru a preveni îmbolnăvirea angajaţilor. Aici sunt incluse măsurile de protecţie a muncii, folosirea tehnologiilor de fabricaţie corespunzătoare şi de eliminare a cauzelor care pot să ducă la îmbolnăvire. Pentru a reduce stresul, angajatorii sunt sfătuiţi să amenajeze spaţii adecvate în care salariaţii să-şi petreacă pauzele.

 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

3 COMENTARII