Craiova a găzduit proiectul „Şcoala culturală de vară“, în cadrul căruia tineri bulgari şi români au participat la numeroase activităţi de cunoaştere interculturală.
Finanţat prin programul PHARE şi implementat de Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, din Craiova în parteneriat cu Centrul Comunitar „Tzviat“ din Vidin, Bulgaria, proiectul a avut ca scop schimburi culturale între tineri bulgari şi craioveni.
Coordonatoarea acestui program, Mariana Leferman, directoare a Bibliotecii Judeţene din Craiova, a precizat: „Acest proiect şi-a propus să realizeze schimburi culturale între tinerii din cele două zone transfrontaliere – Dolj şi Vidin. Ele au constat în organizarea la Vidin de expoziţii de artă ale unor tineri din Craiova, şi a acestei şcoli de vară culturale în Bănie, la care participă tineri din ambele ţări“.
În cadrul proiectului, au fost susţinute patru prelegeri despre artă, literatură, religie, tradiţii şi obiceiuri româneşti. La aceste prelegeri au participat 15 tineri din Vidin şi tot atâţia din Craiova.
Arheologie spirituală româno-bulgară
Prima prelegere a fost susţinută marţi, 3 iulie, de prof. univ. dr. Nicolae Panea şi a avut loc în sala de lectură nr. 3 a Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman“, lucrarea surprinzând elementele definitorii ale identităţii zonei privind concepţia populară despre existenţă şi postexistenţă. În faţa tinerilor bulgari, dar şi români, lectorul a abordat aspectele care stau la baza tuturor formelor sociale, de la ritualuri până la creaţia artistică, evidenţiind atât importanţa creaţiei populare de transmitere a valorilor, cât şi dimensiunea educativă a acesteia – capacitatea de a conştientiza identitatea proprie a unui neam.
Cea de-a doua prelegere a avut loc miercuri, la Muzeul de Istorie, unde prof. dr. Mihai Fifor, în lucrarea „Identitate şi cultură pan-dunăreană“, a prezentat exemple din literatura română şi bulgară ce au tratat, de-a lungul timpului, aceeaşi temă: existenţa unui spaţiu cultural comun de-o parte şi de alta a Dunării. Dincolo de această literatură, însă, a existat întotdeauna realitatea concretă a unei civilizaţii pandunărene cu reflexe identitare comune, susţinute printr-un repertoriu complex de datini, rituri, obiceiuri. Prelegerea şi-a propus o incursiune în universul fascinant al civilizaţiei tradiţionale, cu rituri de trecere, obiceiuri populare, dar şi cu o mitologie specifică. A fost un exerciţiu de „arheologie spirituală“, menit a povesti despre oamenii din acest spaţiu de nord şi sud al Dunării şi existenţa lor.
De final – diplome şi serbare câmpenească
Joi şi vineri au fost susţinute ultimele două prelegeri, la care tinerii vecini bulgari au luat noi lecţii de românism: una tratând curentele picturii româneşti, prezentată de prof. dr. Florin Rogneanu, la Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă; cealaltă, semnată de lector prof. dr. Cristina Oprea privind pragurile existenţiale şi riturile legate de evenimentele importante ale vieţii în tradiţia românească: naşterea, botezul, nunta, înmormântarea.
Fiecare dintre aceste prelegeri a fost urmată de „activităţi practice“ de cunoaştere… În cursul acestor manifestări, tinerii bulgari au vizitat importante puncte istorice şi culturale ale Craiovei – precum Piaţa Prefecturii, Casa Memorială Elena Farago, Universitatea, secţiile de istorie şi ştiinţele naturii ale Muzeului Olteniei, Muzeul de Artă şi au făcut şi un tur al oraşului. Astăzi, cei 30 de tineri din Craiova şi Vidin se vor putea cunoaşte mai bine într-o excursie organizată în zona Olteniei.
Festivitatea de încheiere a Şcolii de vară culturală va avea loc duminică, zi în care participanţii vor trage concluziile acestor întâlniri, vor primi diplome de participare şi se vor relaxa, apoi, la o serbare câmpenească, organizată în Parcul „Nicolae Romanescu“.
Conform standardelor UE
Apreciind acest proiect, Mariana Leferman, directoarea Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman“ şi coordonatoarea proiectului, şi-a exprimat încrederea în realizarea unei dezvoltări regionale transfrontaliere, care să determine o coeziune economică, socială şi culturală, cerute de standardele europene. „Acţiunea organizată urmăreşte implicarea tinerilor în înţelegerea şi recunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale ale comunităţii de dincolo de graniţă, care să ducă la apariţia de obiceiuri cu efecte pozitive în cunoaşterea şi colaborarea celor două comunităţi şi care să creeze condiţii propice pentru o dezvoltare a cooperării transfrontaliere“, a spus Mariana Leferman.
