Curăţenia Băniei a fost dată pe mâna unui serviciu bugetar în care sunt pompaţi banii craiovenilor, dar care, de 11 ani, întreţine mai mult mizeria pe străzile oraşului.
Sub pretextul că un rău cunoscut este mai puţin periculos decât unul străin, municipalitatea din Bănie a creat un monopol al gunoaielor, dând în gestiune directă, aşadar în exclusivitate şi fără licitaţie, unui compartiment propriu, Serviciul Public de Salubritate Craiova, salubrizarea întregului oraş. Decizia a fost luată anul trecut, prin Hotărârea nr. 249 a Consiliului Local Municipal Craiova. Oficialii susţin că odrasla primăriei e mai uşor de controlat decât una privată, însă ei nu ţin cont şi de părerea beneficiarilor – contribuabilii – care n-au înghiţit niciodată SPS-ul, considerându-l leneş, dar care vor plăti acum mai mult pentru curăţenie – o dată pe baza contractului şi a doua oară prin taxe şi impozite din care mare parte intră tot în guşa SPS. În 2007, de pildă, SPS îşi cumpără echipamente şi utilaje de 40 de miliarde de lei vechi – bani din buzunarele craiovenilor – şi încasează de la buget alte 50 de miliarde de lei vechi pentru celelalte cheltuieli. Alocaţii bugetare a primit SPS şi în anii trecuţi, dar, cu toate astea, nu s-a ridicat niciodată la nivelul concurenţei, care n-a beneficiat de bani publici. Zeci de craioveni veniţi lunar la „Fii vocea cartierului tău!“ au afirmat că nu vor Salubritatea şi că Retim Ecologic Service, sucursală a Retim Timişoara – celălalt operator, alungat definitiv în urmă cu o lună – se achita mult mai bine de sarcini. „La noi în cartier au lucrat şi unul, şi altul. Nu vrem să mai avem de-a face cu Salubritatea“, a spus luna trecută Ana Cojocaru, din Brestei, zonă deservită până acum de Retim, ca şi Catargiu, Bucovăţ, Craioviţa Nouă, Nicolae Titulescu sau George Enescu. Primarul Craiovei, Antonie Solomon, care, în 2005, intenţiona să scoată la licitaţie salubrizarea, rămâne ferm pe poziţie: „Vă spun că oraşul va fi mai curat cu Serviciul Public de Salubritate“.
Lege murdară
Controversata lege a serviciilor publice permite eliminarea concurenţei în cazul utilităţilor, lăsând la aprecierea autorităţilor publice locale. Asta nu înseamnă că decizia trebuie luată cu ochii închişi, aşa cum s-a întâmplat în Bănie. Primăria Craiova nu deţine în prezent un studiu pe sectoare al activităţii de salubrizare, dar a preferat să dea toată mizeria în grija unui operator care ridică deşeurile cu o frecvenţă de cel puţin două ori mai mică decât celălalt fost „gunoier“ al oraşului, a încasat ilegal peste opt miliarde de lei vechi de la craioveni – TVA pentru depozitarea gunoiului la rampa din Mofleni, a semnat un contract de depozitare a 169.000 de tone de reziduuri anual, sub semnul penalizărilor în caz de nerespectare, însă ştiind că nu se strâng decât vreo 80.000 (faţă de 630.000, cât ridică anual Retim în Timişoara), iar lista referinţelor Salubrităţii poate continua. Directorul Serviciului de Salubritate Craiova, Sorin Ciobanu, recunoaşte că i s-a dat pe mână o lucrare cu pretenţii, dar crede că va ieşi la liman, mai ales pe banii craiovenilor. „Dacă înnoim parcul de utilaje şi achiziţionăm necesarul de europubele şi eurocontainere, ceea ce se va întâmpla în scurt timp, vom face faţă“, a declarat Ciobanu. Reprezentanţii Retim Ecologic Service nu au comentat.
