Până unde poate scădea euro?

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Eugen Rădulescu vede, în cinci-şase ani, un euro sub trei lei. Aprecierea e susţinută de creşterea productivităţii muncii.

Cu siguranţă că afirmaţiile făcute de preşedintele CEC, Eugen Rădulescu, vor crea multe controverse în următoarele săptămâni, având în vedere prognozele făcute privind evoluţia cursului euro/leu. „Moneda naţională se va aprecia cu 10%, în cinci - şase ani, principalul motiv fiind diferenţa dintre creşterea economică anuală în România de 5 - 6% şi cea din UE de 2%“, a afirmat la finele săptămânii trecute preşedintele CEC, care consideră că aprecierea va fi susţinută de creşterea productivităţii muncii. O astfel de evoluţie ar determina o depreciere a euro spre pragul de trei lei, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză (CNP) prevede o apreciere a monedei naţionale în următorii cinci - şase ani până la un curs mediu de 3,10 lei/euro. CNP estimează un curs mediu de 3,40 lei/euro pentru acest an şi de 3,30 lei/euro pentru 2008. Aprecierea nominală a leului va continua într-un ritm similar şi în anii următori, prognoza CNP indicând un curs mediu de schimb de 3,25 lei/euro în 2009, 3,20 lei/euro în 2010 şi de 3,15 lei/euro în 2011, pentru ca în ultimii ani înainte de aderarea României la zona euro cursul să fie de 3,10 lei. De partea cui poate fi adevărul?  Dacă luăm în calcul creşterea economică, care este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, şi scăderea inflaţiei, care a coborât luna trecută la un nivel anual de 3,66%, valoare care nu a mai fost atinsă din 1989, s-ar părea că adevărul se află de partea preşedintelui CEC.
Dacă avem însă în vedere adâncirea deficitelor de cont şi comercial, care numai în primele două luni ale acestui an a crescut cu 83,3% faţă de intervalul similar din 2006, soldul negativ al balanţei comerciale ajungând la 2,56 miliarde euro, conform datelor prezentate de INS, atunci situaţia nu mai este la fel de roz pentru leu. Nu trebuie uitat nici faptul că volumul investiţiilor străine în România nu va mai fi la fel de susţinut ca în ultimii doi ani, atunci când multe companii străine erau interesate să îşi dezvolte afacerile înainte de aderarea la U.E., acestea şi banii trimişi acasă de românii care muncesc în străinătate fiind principalii factori care au stopat creşterea deficitului de cont.
În urmă cu câteva săptămâni, analiştii agenţiei de evaluare financiară Moody's apreciau că economia României prezintă semne limitate de supraîncălzire, dar că situaţia s-ar putea schimba, întrucât ritmul de creştere economică se menţine peste potenţial, iar inflaţia şi deficitul de cont curent vor creşte în acest an. Într-o astfel de situaţie, un rol important în evoluţia leului va reveni politicii promovate de BNR pentru limitarea şi scăderea inflaţiei, prin folosirea instrumentelor monetare.  În acest sens, preşedintele CEC estima că BNR va menţine dobânda de politică monetară la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie, din luna mai, întrucât a redus deja semnificativ ratele în acest an, ele coborând de la 8,75%, în decembrie trecut, la 7,50%.

Probabil că dolarul va scădea spre 2,4 lei

Dacă acestea sunt perspective, să vedem ce se mai întâmplă cu leul în acest moment.
Principalul eveniment al săptămânii trecute l-a constituit scăderea constantă a monedei americane faţă de cea europeană. În consecinţă, cursul mediu al dolarului a coborât vineri la 2,4704 lei, faţă de 2,4705 lei în 24 octombrie 2000.
Este foarte probabilă scăderea dolarului chiar spre pragul de 2,4 lei, dacă acesta va continua să se deprecieze, paritatea lui faţă de euro coborând la finele săptămânii trecute la 1,3555 dolari, nivel care a mai fost atins în ianurie 2005.
Nici ieşirea PD de la guvernarea şi formarea unui nou cabinet, nici modificarea calificativului de ţară de către S&P de la pozitiv la stabil nu au avut darul de a clătina evoluţia liniştită a leului, care rămâne încă una din cele mai profitabile monede emergente.
Cursul mediu al euro a fluctuat în primele două săptămâni din aprilie între un minim al ultimilor doi ani şi jumătate, 3,3350 lei, şi un maxim de 3,3474 lei. La nivelul pieţei s-a observat tranzacţionarea în culoare foarte înguste, chiar dacă volumele de vânzare au fost alimentate consistent de românii care muncesc în străinătate, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti.
O uşoară presiune pe leu a apărut ca urmare a faptului că BNR şi Ministerul de Finanţe au lăsat în piaţă cantităţi mai mari de lei, sterilizând doar o parte dintre ofertele făcute de bănci cu ocazia licitaţiilor de depozite cu scadenţa la o lună, a certificatelor de depozit cu scadenţa la trei luni sau a obligaţiunilor de trezorerie cu scadenţa la cinci ani. În această situaţie, nivelul dobânzilor overnight a înregistrat o scădere constantă, ele coborând spre 3 - 4%.
Pentru perioada următoare, doar o agravare a situaţiei politice din ţară, în sensul suspendării preşedintelui, care a ameninţat cu demisia într-o astfel de situaţie, ar putea aduce euro rapid peste nivelul de 3,4 lei, chiar spre 3,45 lei. Alt motiv de depreciere al leului ar putea rezulta în cazul unei schimbări de optică din partea fondurilor speculative care operează în ţările din regiune, după ce Ungaria a anunţat un nivel al inflaţiei de 9%.