Parcul Corniţoiu, pelagra Băniei

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Termenul lansat de autorităţi pentru acoperirea canalului din Parcul Corniţoiu, din Craiova, generatorul unor mirosuri care i-au asfixiat în iarna trecută pe craioveni, se apropie de final fără ca primăria să fi identificat o soluţie.

Aproape de buricul Craiovei există o tumoră în faţa căreia autorităţile administraţiei publice şi de mediu s-au predat fără luptă: Parcul Corniţoiu, depozit urban neoficializat de deşeuri şi gazdă a unui canal pluvial neacoperit care, periodic, împrăştie în atmosferă mirosuri sufocante. Aparatul Primăriei Craiova este în continuare paralizat de propria neputinţă sau de dezinteres, deşi primarul Antonie Solomon a afirmat în urmă cu mai bine de două luni, în cadrul proiectului „Fii vocea cartierului tău!“, iniţiat de Gazeta de Sud, că în 90 de zile municipalitatea va curăţa buba de pe canalul Corniţoiu - Balta Craioviţa. Indus încă o dată în eroare de subalterni, care şi-au notat o cu totul altă operaţie decât cea la care se referea Antonie Solomon şi presa, atunci când sesizau că în cartierul George Enescu mediul este poluat, primarul trăieşte cu impresia că are de rezolvat o problemă plasată la vreo 500 de metri distanţă de puroi: „Am analizat deja ce înseamnă un studiu de fezabilitate şi cam cât putem aloca la rectificarea bugetară pentru asanarea bălţilor de acolo. Poate că m-am pripit puţin cu termenul, dar demersurile sunt făcute“. Solomon a picat astfel în aceeaşi capcană în care au călcat şi o parte din autorităţile de mediu, cu câteva luni în urmă, confundând bălţile provenite din izvoarele dintre străzile Paşcani şi Constantin Brâncoveanu cu sursa poluării, aflată în amontele canalului cu câteva sute de metri, pe un teren privat, şi identificată atât de către reprezentanţii Regiei Autonome Apa Craiova, administratorul canalizării, cât şi de comisarii de mediu doljeni.

Primăria poate pune piciorul în prag

Terenul pe care-l străbate canalul Bariera Vâlcii - Corniţoiu - Balta Craioviţei, în Parcul Corniţoiu, este, într-adevăr, proprietate privată, dar porţiunea infectă a canalizării se află în patrimoniul consiliului local municipal, potrivit legii. Ca atare, consiliul local municipal, respectiv Primăria Craiova nu au nevoie decât de acceptul proprietarului sau, în cazul în care acesta nu e de acord, de un act de justiţie pentru a executa lucrări la gura de canal vinovată. Funcţionarii publici au recunoscut, şi nu o dată, că nu au întreprins nici un demers în acest sens, deşi Legea mediului îi obligă să ia măsuri pentru protecţia mediului. „Nu avem ce să facem“, a conchis Dan Dobrescu, şeful Corpului de control al gospodăririi comunale. Administratorul canalizării, Regia Autonomă Apa Craiova, priveşte la fel de neputincios rana din scoarţa Băniei, susţinând că numai proprietarul, adică municipalitatea, poate lua taurul de coarne. Reprezentanţii Comisariatului de Mediu Dolj susţin şi ei ipoteza că, legal, Primăria Craiova este singura instituţie care poate pune piciorul în prag. Comisarul-şef de mediu Marin Costache a declarat că, indiferent sub ce formă şi de către cine a fost dobândit terenul pe care se află canalul care trebuie îngropat, autoritatea locală trebuie să-l înştiinţeze pe deţinător că are sarcina de a asigura protecţia mediului pe proprietatea sa, implicit de a solicita intervenţia primăriei la bunurile de utilitate publică. În urma unei astfel de corespondenţe, primăria ar fi putut adopta propriile sancţiuni şi, în plus, ar fi putut sesiza apoi instituţiile de mediu.